Jocurile de noroc în fața exigențelor EAA: de la divertisment selectiv la incluziune v5ri
Principiul accesibilității serviciilor pentru persoanele cu dizabilități a căpătat o importanță crescândă în dreptul Uniunii Europene și al României. Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, ratificată de UE și România, subliniază obligația statelor de a asigura accesul egal al persoanelor cu dizabilități la mediul fizic, la informații și comunicații, precum și la serviciile oferite publicului. 6c5528
de Andrei Cosma, Partener si Adela Nuță, Managing Associate, la BACIU PARTNERS 6j5z4k
Adela Nuta, Managing Associate, BACIU PARTNERS 1a2v
Andrei Cosma, Partner BACIU PARTNERS
În acest context, Directiva (UE) 2019/882, așa-numitul European Accessibility Act
(EAA) și Legea nr. 232/2022 care o transpune în dreptul intern, instituie cerințe clare de accesibilitate pentru o serie de produse și servicii considerate esențiale. Scopul acestor reglementări este eliminarea barierelor care împiedică persoanele cu dizabilități să utilizeze, în condiții de egalitate, produsele și serviciile de pe piața internă.
EAA acoperă, în principal, domenii precum comunicațiile electronice, serviciile media audiovizuale, serviciile bancare pentru consumatori, comerțul electronic, precum și anumite dispozitive interactive de uz curent (de exemplu, bancomate, terminale self-service pentru bilete sau check-in, echipamente IT de uz general ș.a.). Începând cu 28 iunie 2025, aceste cerințe devin obligatorii pentru produsele introduse pe piață și serviciile furnizate, marcând un progres semnificativ către accesibilitatea universală.
În paralel cu cerințele generale privind accesibilitatea produselor și serviciilor, cadrul legislativ național consacră deja obligații concrete de accesibilizare a mediului fizic, inclusiv pentru spațiile de recreere. Legea nr. 448/2006 impune ca sălile de jocuri de noroc, în calitate de spații destinate publicului, să fie amenajate astfel încât să permită accesul persoanelor cu dizabilități. Totuși, accesul fizic nu este suficient în sine – el trebuie corelat cu posibilitatea efectivă de utilizare a serviciilor disponibile. Astfel, dacă o persoană cu dizabilități poate intra într-o sală, dar nu poate interacționa cu aparatele de joc, dreptul de acces rămâne pur formal.
Această observație conduce firesc la întrebarea dacă slot-machine-urile – echipamente electronice de joc utilizate individual de jucători – pot fi subsumate sferei produselor sau terminalelor reglementate de Legea nr. 232/2022 privind cerințele de accesibilitate. Deși OUG nr. 77/2009 le definește distinct ca aparate pentru jocuri de noroc tradiționale, caracterul lor interactiv și destinația orientată către publicul consumator pot justifica, cel puțin în mod funcțional, o analiză extinsă privind aplicabilitatea acestui regim juridic la slot-uri, inclusiv prin analogie cu terminalele de autoservire.
foto: Marcus Aurelius / Pexels
Legea nr. 232/2022 enumeră expres categoriile de produse supuse cerințelor de accesibilitate, precum echipamentele de comunicații, e-reader-ele sau terminalele de autoservire (de ex. bancomate, chioșcuri de bilete, info-kioskuri). Slot-machine-urile nu sunt incluse în această listă și nici nu sunt menționate în mod indirect, ceea ce sugerează că, la acest moment, nu ar face obiectul reglementării exprese. Totuși, natura lor, respectiv aceea de dispozitive electronice interactive, utilizate autonom în spații accesibile publicului ridică întrebări legitime privind aplicabilitatea indirectă a principiilor de accesibilitate. Faptul că un jucător cu dizabilități poate accesa sala, dar nu și aparatul, generează un dezechilibru funcțional dificil de justificat. De aceea, deși nu impusă în mod expres, extinderea viitoare a cerințelor de accesibilitate la slot-machine-uri pare atât logică, cât și inevitabilă în contextul european actual.
În absența unor standarde tehnice obligatorii aplicabile aparatelor slot-machine, măsurile de accesibilitate pot fi definite prin analogie cu cerințele prevăzute de Legea nr. 232/2022 pentru terminalele self-service, astfel: (i) interfața aparatului trebuie să permită redarea vocală a instrucțiunilor, meniurilor și rezultatelor jocului, inclusiv prin integrarea unei ieșiri audio compatibile cu dispozitive individuale (mufă standard pentru căști); (ii) afișajul vizual trebuie să ofere posibilitatea ajustării dimensiunii fonturilor, a contrastului și a schemei cromatice, astfel încât informațiile esențiale să fie lizibile și comprehensibile în condiții variate de percepție vizuală; (iii) comenzile de bază (inițiere joc, selectare miză, colectare câștig) trebuie să fie identificabile prin marcaje tactile și/sau simboluri standardizate, iar în cazul echipamentelor dotate exclusiv cu ecran tactil, este necesară integrarea unor mecanisme alternative de operare (buton fizic, telecomandă, comandă vocală sau gestuală); (iv) interfața software trebuie să asigure un flux operațional clar, cu elemente grafice intuitive, explicații simplificate ale regulilor de joc, opțiuni de limbă și compatibilitate cu tehnologii asistive de tip cititor de ecran sau afișaj alternativ; v) funcționalitățile esențiale trebuie prezentate în mod accesibil, utilizând simultan canale complementare de comunicare (text, sunet și simbol), iar structura jocului trebuie să evite elemente cu potențial de suprasolicitare cognitivă, în special pentru utilizatorii cu dizabilități intelectuale sau de comunicare.
foto: freepik.com
Implementarea acestor cerințe tehnice presupune, în mod firesc, adaptări de substanță la nivelul echipamentelor, ceea ce ar putea implica fie reproiectarea aparatelor slot-machine existente, fie introducerea unor generații noi de terminale concepute ab initio cu respectarea principiilor designului universal. În această dinamică de tranziție, Legea nr. 232/2022 instituie un cadru temporal diferențiat în funcție de momentul punerii în funcțiune. Astfel, pentru terminalele de autoservire aflate deja în exploatare înainte de 28 iunie 2025, regimul derogatoriu prevăzut de art. 29 alin. (2) permite menținerea în utilizare pentru furnizarea acelorași servicii, fără obligativitatea conformării imediate, pentru o durată maximă de 20 de ani de la intrarea lor în uz. Această soluție legislativă reflectă o preocupare echilibrată între obiectivele de accesibilitate și principiul proporționalității economice, oferind operatorilor un interval predictibil pentru modernizare graduală.
În concluzie, regimul juridic actual al aparatelor de tip slot-machine se află la confluența dintre două realități: pe de o parte, lipsa unei includeri explicite în legislația accesibilității (EAA/Legea 232/2022), pe de altă parte, exigențele tot mai pregnante ale principiului accesibilității în serviciile oferite publicului. Dacă din punct de vedere strict legal, în prezent nu există o obligație directă și specifică ca aparatele de joc să fie accesibilizate, direcția în care evoluează atât normele UE, cât și așteptările sociale, indică o schimbare de paradigmă. Până la apariția unor reglementări specifice, este esențial ca producătorii, operatorii și autoritățile de reglementare să adopte o atitudine proactivă, colaborând cu experții în accesibilitate pentru a identifica soluții care să asigure un acces egal și demn la jocurile de noroc pentru toate categoriile de utilizatori.
BACIU PARTNERS
