Kunio Busujima. Pachinko brought him billions…Kunio Busujima. Pachinko i-a adus miliarde… 3i3r4u
6y934
-Oana Mihalache
In many rankings that include tycoons of the gambling industry from around the world we can regularly see the name of a mogul that seems to have few things in comon with those earning nillions of dollars from gambling businesses, such as casinos. Kunio Busujima managed to develop a gambling empire in a country in which casinos are not even legal – Japan. A country that is best known for its Gheisa stories, for the title of the biggest metropolitan area earned by Tokyo and for the novels of Haruki Murakami, Kunio found the secret of success in gambling and at the same time he discovered the ideal way to „lure” players: Pachinko halls.
The name of this game is not as widely known in the rest of the civilized world, but the equivalent of it in the Occident is considered to be represented by slot machines. Well, Pachinko halls are similar, in a functional way, to casinos, and the game is in fact a japanese version of the famous slots. Kunio’s recipe in business was an easy one: he established one of the biggest producing companies for the Pachinko game machines. The result was equally rewarding as his intention: a business worth billions of dollars. Consequently, he was included in the Forbes top of the richest men in the world, but also in top 10 richest men from Japan. In 2016 his fortune reached $3.2 billion, according to Forbes, even though some economic magazine advance even higher estimates.
The company he founded, Sanky, is one of the three biggest companies that produce Pachinko game machines and is presently run by one of his sons, Hideyuki. At 91, Kunio can brag with the title of president of honor at the same company that in 2011 brought him the title of the „fourth richest man in Japan”, a title hard to ignore in a country with a capital city of 40 inhabitants, equaling the population of Canada.
From a counterfactual perspective, had Japan legalized casinos in the 60s, Kunio’s name would have been very well known in Macau and Vegas by now. The specificity of the Pachinko game cut him down on entrepreneurship options, but probably also meant his succes story, allowing him a semi-monopoly on the gambling market in Japan. The restrictions imposed in the country go as far as prohibiting players to cash money directly from Pachinko gaming machines. Instead, they get some chips and with them they are able to collect their money of products.
Before opening his own business in this domain, Kunio worked for another Pachinko gaming machines producer – Heiwa. In 1996 he decided to lay the foundations of SANKYO Co. Ltd., one of the few companies in the pachinko japanese industry that managed to get enlisted to Tokyo Stock Exchange in 1992, the same year in which it signed three major aquisitions: its portfolio was enriched with the companies International Card System, Sankyo Kasei and Daiwa Electric. The company now has 1084 employees, it controls 16% of the profile market and is the second company among the Pachinko gaming machines producers. One of the most important novelties that this company brought on the market were high-tech ries: he started to produce digitalized pinball machines, using LCD screens, which led to a very rapid increase in profits. At his moment, the company expects a profit of over $150 million net for the year in course.
The Pachinko game machines followed-in the classic recipe of slot machines: easy to play and favoring fast winnings. This japanese game resembles a pinball game turned vertically, in which the player has to press a button which frees little metallic balls that pour down. The balls fall through some small pallets, avoiding obstacles and points are earned based on the places on which the balls land. Statistics show that the game is played by 12 million Japanese (a drop from 19 million in 2006), generating incomes of more than $ 78.793.431.328 in 2013 (188.180 billion yen), from the 11.627 Pachinko halls ed in 2014 (a drop from 14.674 ed in 2006), according to Japan Productivity Centre (publiched by Heiwa Corporation).
A least well-known fact about the japanese tycoon is his feminist side: between 2000 and 2009 he sponsored, through his company, a professional golf tour for women in Akagi Country Club, under his property. On top of that, as many american and asian billionares, he also explored his philantropist side, and his most important donation – at least from the publicly kown ones – is the one made for the construction of a budhist temple in Japan – the Daiyuin temple.
Even if we can’t consider Pachinko a game of chance, but more a sort of entertainment machine, the gambling landscape in Japan can be characterized as a pretty hermetic one, as legal games are only considered exempts from Art. 23 of the Criminal Code that prohibits these types of activities, the Japanese society still expecting the regulation of gambling as we know it – with live casinos and the games within. Kunio Busujima has successfully followed one of the golden rules of entrepreneurship: where there is no business opportunity, invent one.
-Oana Mihalache
În multe clasamente în care sunt incluși magnați ai industriei de gambling din întreaga lume apare numele unui mogul care nu are prea multe în comun cu cei care fac miliarde de dolari din afaceri clasice cu jocuri de noroc, așa cum sunt cazinourile. Kunio Busujima a reușit să creeze un mic imperiu al gamblingului într-o țară în care cazinourile nu au trecut încă în legalitate – Japonia. Într-o țară care este cunoscută pentru poveștile cu gheișe, pentru titlul de cea mai mare aglomerare urbană acordat capitalei Tokyo, pentru romanele lui Haruki Murakami, Kunio a găsit secretul succesului în gambling și totodată modalitatea ideală de a ”ademeni” jucătorii: sălile de Pachinko.
Sigur că numele acestui joc nu este la fel de cunoscut în restul lumii civilizate, însă echivalentul din lumea occidentală a acestui joc sunt considerate a fi sloturile. Ei bine, sălile de Pachinko sunt asemănătoare, ca mod de funcționare, cu cazinourile, iar jocul omonim este o variantă japoneză a celebrelor slot-machines. Rețeta lui Kunio a fost așadar una ușor de intuit: să înființeze una dintre cele mai mari companii producătoare de mașini de jocuri Pachinko. Rezultatul a fost pe măsură: o afacere de miliarde de dolari. Ca urmare, a fost inclus în topul Forbes al celor mai bogați oameni din lume, dar și în top 10 cei mai bogați japonezi. În 2016 averea lui a ajuns la 3.2 miliarde de dolari, potrivit Forbes, cu toate că unele publicații economice o evaluează la valori mai mari.
Compania pe care a înființat-o, Sankyo, este una dintre cele mai mari trei companii producătoare de mașini de jocuri Pachinko și este condusă în prezent de unul dintre fiii săi, Hideyuki. La cei 91 de ani ai săi, Kunio deține în prezent titlul de președinte de onoare al companiei care în 2011 îi adusese titlul de ”al patrulea cel mai bogat japonez”, un titlu deloc de neglijat într-o țară a cărei capitală are aproape 40 de milioane de locuitori, cât întreaga populație a Canadei.
Dintr-o perspectivă contrafactuală, dacă Japonia ar fi legalizat în anii `60 cazinourile, numele lui Kunio ar fi devenit probabil cunoscut și în Macao sau Vegas. Specificitatea jocului Pachinko i-a restrâns opțiunile antreprenoriatului, însă probabil tocmai aceasta a fost rețeta lui de succes, care i-a permis un semi-monopol pe piața de jocuri de noroc din Japonia. Restricțiile în această țară sunt cu atât mai extinse cu cât jucătorilor nu le este permis nici măcar să încaseze bani direct de la mașinile de jocuri Pachinko. Astfel, ei primesc niște jetoane și pe baza acestora își încasează sumele câștigate sau doar niște produse.
Înainte de a-și deschide propria afacere în acest domeniu, Kunio a lucrat pentru un alt producător de mașini de jocuri Pachinko – Heiwa. În 1966 s-a decis să pună bazele SANKYO Co. Ltd, una dintre puținele companii din industria japoneză de pachinko care a reușit să se listeze la Tokyo Stock Exchange în 1992, anul în care a făcut și trei mari achiziții: și-a adăugat în portofoliu companiile International Card System, Sankyo Kasei și Daiwa Electric. În prezent compania are 1084 de angajati, deține 16% din piața de profil și este a doua mare companie producătoare de mașini de pachinko. Una dintre cele mai importante noutăți pe care această companie le-a adus pe piață au fost riile high-tech: a început să producă mașini de pinball digitalizate, folosind ecrane LCD, ceea ce a dus la o creștere foarte rapidă a profiturilor. În acest moment, pentru anul in curs, compania se așteaptă la un profit de peste 105 milioane de dolari net.
Aparatele Pachinko au urmat rețeta clasică a aparatelor slot-machine: sunt ușor de jucat și favorizează câștigurile rapide. Acest joc japonez amintește de un joc de pinball dispus pe verticală, iar jucătorul trebuie să apese pe un buton care eliberează mici bile metalice care se scurg de sus în jos. Acestea cad apoi printre niște mici locașuri, ocolind diverse obstacole, iar punctele sunt acordate pe baza locurilor în care bilele ”aterizează”. Statisticile recente arată că este jucat de 12 milioane de japonezi (în scădere de la 19 milioane de oameni în anul 2006), generând venituri de peste 78.793.431.328 de dolari în 2013 (188,180 Miliarde de Yeni), la 11.627 de săli de pachinko în în anul 2014 (în scădere de la 14.674 de săli în în anul 2006), potrivit Japan Productivity Centre (publicat de Heiwa Corporation).
Un lucru mai puțin știut despre magnatul japonez este latura sa feministă: între anii 2000 și 2009 acesta a sponsorizat, prin compania sa, un turneu profesionist de golf feminin în cadrul Akagi Country Club, aflat sub proprietate proprie. Apoi, asemenea multor miliardari americani sau asiatici, acesta și-a explorat și latura filantropică, cea mai importantă donație a sa – dintre cele făcute publice – este cea făcută pentru construcția unui templu budist din Japonia – templul Daiyuin.
Chiar dacă nu putem considera pachinko neapărat un joc de noroc, ci mai mult o formă de divertisment „altfel”, peisajul gamblingului din Japonia poate fi caracterizat ca fiind unul destul de ermetic, jocurile permise fiind excepții de la Art. 23 al Codului Penal care interzice aceste tipuri de activități, societatea niponă fiind în așteptarea legalizării jocurilor de noroc așa cum le știm noi – cu cazinouri live și jocurile aferente. Kunio Busujima a aplicat una dintre regulile de aur ale antreprenoriatului: acolo unde nu există o oportunitate de afaceri, inventează una.
