SANCȚIUNILE PENTRU NEPLATA TAXEI DE LICENȚĂ CLASA A II-A 6k5j6d

de Dumitru Loredana-Marlen, Avocat Definitiv Colaborator, Cabinet de Avocat Luca Mihai Cătălin 1w3427

După cum bine se știe, activitatea în domeniul jocurilor de noroc este pusă în scenă de mai mulți actori. În toate cazurile, condiția sine qua non pentru ca un operator economic să desfășoare activități din sfera jocurilor de noroc este reprezentată de necesitatea obținerii licenței aferente tipului de activitate pe care acesta dorește să o opereze. Legislația jocurilor de noroc tratează distinct licențele ce pot fi acordate în domeniul jocurilor de noroc după cum urmează:

• Pentru operatorii economici ce doresc o implicare efectivă în organizarea jocurilor de noroc, legea prevede necesitatea obținerii unei licențe de organizare a jocurilor de noroc potrivită tipului de activitate ce se dorește a fi operată (ex: pentru jocuri de noroc la distanță, tradiționale)
• Pentru operatorii economici care doresc o implicare adiacentă în domeniul jocurilor de noroc prin prestarea de servicii conexe organizării efective a jocurilor de noroc, legea prevede necesitatea obținerii unei licențe clasa a II-a potrivită tipului de activitate ce se dorește a fi prestată (ex: procesator de plăți, producție și/sau distribuție de software specializat, afiliați, certificatori, etc.)

Întrucât organizarea și exploatarea activității de jocuri de noroc pe teritoriul României reprezintă monopol de stat, licențele în domeniu sunt emise de către Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc.

De asemenea, licențele se acordă numai după plata taxei aferente tipului solicitat de licență, făcându-se venit la Bugetul de Stat.

Plata taxei de licență reprezintă o condiție esențială atât pentru obținerea, cât și pentru menținerea valabilității licenței, iar în caz de neplată sau de întârziere la plată, în funcție de tipul licenței pentru care se face plata, intervin anumite sancțiuni. Prezentul articol are ca obiect analiza sancțiunilor ce pot interveni ca urmare a neplății/neplății la termen a taxei aferente licenței clasa a II-a, potrivit legislației din domeniul jocurilor de noroc.

NEPLATA TAXEI DE LICENȚĂ CLASA A II-A

Potrivit pct. 1 subpct. I lit. J din Anexa la Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 77/2009, Licența clasa a II-a se acordă persoanelor juridice implicate în domeniul jocurilor de noroc tradiționale sau la distanță după cum urmează:

(i)operatorilor care oferă management și facilități de găzduire pe platforma de jocuri;

(ii)operatorilor economici care desfășoară activitățile de distribuție, oferire de programe/dispozitive pentru desfășurarea sau managementul activității de jocuri de noroc, furnizorii de servicii de reparații și întreținere pentru mijloacele de joc, import, export, achiziție intracomunitară, livrare intracomunitară sau alte activități cu componente sau mijloace de joc;

(iii)procesatorilor de plăți;

(iv)firmelor producătoare și/sau distribuitoare de software specializat în domeniul jocurilor de noroc;

(v)afiliaților;

(vi)certificatorilor;

(vii)auditorilor;

(viii)organismelor de evaluare a conformității.

De asemenea, conform art. 148 din Normele Metodologice de punere în aplicare a OUG 77/2009:

(1)Licenţa clasa a II-a se acordă, la cerere, operatorilor economici care îndeplinesc condiţiile pentru desfăşurarea fiecărei activităţi în parte.

(2)Licenţa clasa a II-a are valabilitate 10 ani de la data acordării, cu condiţia plăţii taxelor aferente, după cum urmează:

a)pentru primul an, până la data de 25 a lunii următoare celei în care documentaţia depusă de operatorul economic a fost aprobată;

b)pentru anii următori, cu cel puţin 10 zile înainte de împlinirea perioadei de un an.

Sancțiunile pentru neplata/plata cu întârziere mai mare de 30 de zile a taxei de licență sunt prevăzute în cuprinsul art. 17 alin. (2) lit. a) din OUG 77/2009 privind jocurile de noroc, potrivit căruia Comisia poate dispune, în funcție de consecințele produse, măsura revocării LICENŢEI DE ORGANIZARE A JOCURILOR DE NOROC pentru: a) neîndeplinirea obligațiilor de plată față de bugetul general consolidat (inclusiv a taxei de licență) sau plata acestora, conform prevederilor legale în vigoare, cu o întârziere mai mare de 30 de zile de la data la care obligațiile respective sunt scadente în condițiile legii.

Din analiza acestor prevederi rezultă următoarele:

• DOCUMENTUL CE POATE FACE OBIECTUL REVOCĂRII – Măsura revocării se poate dispune numai în ceea ce privește licența acordată pentru organizarea jocurilor de noroc, nu și în ceea ce privește licențele emise pentru activitățile conexe jocurilor de noroc (și anume licențelor clasa a II-a) aspect ce reiese din sintagma ‘’măsura revocării licenței de organizare a jocurilor de noroc’’ ;
• CONDIȚIA CARACTERULUI JUSTIFICAT/NECESAR AL REVOCĂRII – Măsura revocării licenței de organizare a jocurilor de noroc reprezintă o soluție de ultim resort, acesta urmând a fi dispusă de către autoritate numai ca urmare a analizării efectelor/consecințelor produse ca urmare a neplății/neplății taxelor în termenul legal aspect ce reiese din sintagma ‘’în funcție de consecințele produse’’;

În susținerea interpretării conform căreia sancțiunea privind revocarea licenței nu se aplică în ceea ce privește licențele clasa a II-a stau și următoarele argumente:

• Inclusiv din interpretarea în integralitate a dispozițiilor art. 17 alin. (2), urmată de analiza tuturor cazurilor/situațiilor (enumerate în cuprinsul articolului) ce pot determina revocarea, rezultă fără dubiu că licențele clasa a II-a emise pentru activitățile conexe jocurilor de noroc nu intră sub incidența prevederii, întrucât majoritatea situațiilor pentru care se poate dispune de către autoritate revocarea licenței sunt din sfera organizării jocurilor de noroc stricto-sensu (ex: b)organizatorul nu mai are ca obiect de activitate principal organizarea de jocuri de noroc; g)organizarea de jocuri de noroc frauduloase, h)neconstituirea garanției în cuantumul, în forma și la termenul prevăzut în prezenta ordonanță de urgență; h¹)constatarea unor nereguli în ceea ce privește evidențierea câștigurilor acordate), fapt din care reiese că dispozițiile art. 17 alin. (2) sunt de strictă interpretare și aplicare, măsura revocării neputând fi extinsă în mod nejustificat și la alte persoane sau situații care nu sunt prevăzute în cuprinsul său.
• Din interpretarea sistematică a prevederilor art. 17 din OUG 77/2009, rezultă că se face o distincție clară între licența pentru organizarea jocurilor de noroc și licența clasa a II-a pentru activitățile conexe jocurilor de noroc.

Astfel, această distincție rezultă cu claritate din cuprinsul prevederilor art. 17 alin. (9¹) potrivit cărora Comitetul de supraveghere al O.N.J.N. poate suspenda activitatea organizatorilor de jocuri de noroc sau a operatorilor economici ce dețin licență clasa a 2-a, la propunerea motivată a direcțiilor de specialitate ale O.N.J.N., până la încetarea situației care a generat suspendarea, făcându-se, astfel, o delimitare fermă între tipurile de licență și, pe cale de consecință, între tipurile de măsuri ce pot fi luate asupra fiecăreia dintre ele.

Concluzia ce se desprinde din analiza acestor prevederi constă în faptul că, în caz de neplată/plată cu întârziere a taxei de licență, pentru licența de organizare a jocurilor de noroc se poate dispune atât revocarea, cât și suspendarea acesteia, în timp ce pentru licența clasa a II-a se poate dispune doar măsura suspendării activității până la data la care încetează situația care a generat suspendarea.

Chiar și în situația în care art. 17. alin (2) lit. a) ar fi interpretat în sensul aplicării măsurii revocării inclusiv în ceea ce privește licențele emise pentru activitățile conexe jocurilor de noroc (deci, inclusiv Licențelor clasa a II-a), măsura nu ar fi una justificată atâta vreme cât neîndeplinirea/îndeplinirea cu întârzierea a obligației de plată a taxei de licență nu a produs urmări (consecințe – conform art. 17 alin. 2 lit. a)) și nici atingeri ale vreunei valori ocrotite de natură a o justifica, autoritatea fiind ținută, în temeiul legii, să procedeze la aplicarea unei sancțiuni mai ușoare (ex: suspendarea licenței), întrucât măsura revocării nu îndeplinește, potrivit textului normativ care o reglementează, condiția caracterului justificat/necesar al dispunerii acesteia.

Dacă, spre exemplu, anterior emiterii sau comunicării deciziei de revocare a licenței ca urmare a neîndeplinirii obligației de plată a licenței, se plătește taxa de licență, măsura revocării nu poate fi dispusă sau, daca a fost dispusă, trebuie revocată, întrucât ca urmare a îndeplinirii obligației de plată (chiar și cu întârziere)  nu s-au produs consecințe juridice, decizia de revocare, atâta vreme cât nu a fost comunicată destinatarului, neproducând efecte.

În ceea ce privește data de la care decizia de revocare a licenței produce efecte, potrivit art. 12 din Anexa 2 la HG 298/2013 Decizia (oricare ar fi ea – anulare, revocare, suspendare) produce efecte din momentul în care este comunicată persoanei juridice sau persoanei împuternicite de către aceasta, ori la o dată ulterioară menționată în decizia comunicată, potrivit legii. Rezultă, astfel, că revocarea nu produce efecte retroactive, ci doar pentru viitor.

În concluzie, e indubitabil faptul că între activitatea de organizare a jocurilor de noroc și activitățile conexe acesteia există asemănări, așa cum este indubitabil și faptul că ele sunt diferite, având roluri diferite în domeniul jocurilor de noroc. Chiar dacă tendința actuală este în sensul înglobării sancțiunilor pentru neplata taxei de licență fără a deosebi între licența de organizare a jocurilor de noroc și licența clasa a II-a, din punctul nostru de vedere diferențele de regim sancționator există și nu reprezintă decât o consecință firească a deosebirilor deja existente între aceste două categorii de licențe.