„Resuscitarea culturii” sau contribuții neconstituționale? k1mj
de Raluca Tudoroiu, Senior Associate, RTPR 6p4i6t
Începând cu 3 noiembrie 2022, operatorii economici din domeniul jocurilor de noroc, inclusiv cei din mediul online, sunt obligați să achite lunar o contribuție de 0,5% din veniturile realizate. Aceasta a fost introdusă prin Legea nr. 286 din 31 octombrie 2022 de modificare a Ordonanței nr. 51 din 11 august 1998 privind îmbunătățirea sistemului de finanțare nerambursabilă a proiectelor culturale (OG 51/1998) și pare a avea menirea de a „resuscita” proiectele culturale afectate de consecințele pandemiei. 2j101s
Contribuția se achită lunar către Fondul Cultural Național, până la data de 15 a lunii următoare, pe baza declarației depuse de plătitor.
„Manifestările culturale de mare anvergură și importanță ce vor avea loc în următorii ani”, alături de „efectele devastatoare ale pandemiei asupra întregului fenomen cultural” sunt justificările ce par a fi determinat legiuitorul român să perceapă această nouă contribuție. Expunerea de motive reia aceleași argumente și atunci când explică caracterul urgent al măsurii, totodată adăugând necesitatea existenței unui mecanism „simplificat și transparent” pentru finanțarea proiectelor culturale.
A califica noua contribuție drept un simbol al predictibilității și transparenței legislative pare totuși un demers ambițios.
Care sunt veniturile la care se referă? Dacă pentru licențiații clasa 1 legislația jocurilor de noroc conține o definiție a veniturilor din jocuri de noroc ce poate servi drept bază de calcul, ea nu se aplică și licențelor clasa a 2-a. Răspunsul ar putea să reiasă din normele de aplicare ce urmează a fi adoptate, într-un mod care să respecte principiul nediscriminării subiecților acestei obligații, pentru a nu fi amenințat caracterul constituțional al reglementării.
Unde sunt realizate veniturile respective? Este rezonabil să ne așteptăm la aplicarea procentului de 0,5% doar asupra veniturilor produse în România, dar determinarea în fapt a acestora va trebui să țină cont de activitatea multinațională pe care jucătorii din domeniu o au. Altfel, contribuția ar deveni nu doar excesivă, ci și o potențială reținere nejustificată a unor sume importante.
Este reglementarea una transparentă? Referirea generală la anvergura proiectelor culturale ce vor fi organizate la nivel național creează aparența unei reglementări benefice, însă în realitate expunerea de motive omite să menționeze cum anume contribuțiile operatorilor economici din domeniul jocurilor de noroc vor duce la schimbarea status quo-ului. Nici pagina de internet a instituției care va beneficia de aceste contribuții nu este edificatoare în a detalia impactul proiectelor culturale pe care le-a finanțat în anii precedenți sau de ce sumele deja încasate de la restul contribuabililor nu erau suficiente pentru activitatea acesteia. De fapt, promovarea sectorului cultural prin educarea populației sau alocarea mai eficientă a resurselor deja existente par instrumente suficiente pentru „resuscitarea sectorului cultural, erodat de datorii, îndepărtat de consumatori și amenințat serios de pericolul deprofesionalizării”, iar în lipsa unor dovezi concrete privind necesitatea unor fonduri suplimentare, noua contribuție pare mai degrabă excesivă.
Nu mai puțin, nu reiese nici cum au fost aleși operatorii din domeniul jocurilor de noroc ca subiecți ai acestei contribuții prin comparație cu alte sectoare al vieții economice. Și o astfel de justificare ar fi fost binevenită, în lipsa ei putând concluziona doar că alegerea a fost mai degrabă una subiectivă decât bazată pe criterii obiective, cu potențial de a atinge scopul declarat de lege.
Este reglementarea una previzibilă? Dacă luăm în considerare istoricul taxelor, contribuțiilor și al altor sume percepute de la operatorii de jocuri de noroc, putem răspunde doar afirmativ: numai în ultimele luni acestea s-au schimbat de câteva ori și sub aspectul cuantumului și în privința modalității de plată și a beneficiarului final. Încă sunt calde modificările prin care operatorii de jocuri de noroc au început să „susțină” Comitetul Olimpic și Paralimpic (oare acestea nu se încadrează în „proiecte culturale”?) și taxele de licență au crescut, iar nivelul impozitării jucătorilor rămâne un subiect constant dezbătut.
Totuși, nu la acest sens se referă reglementările constituționale atunci când stabilesc că legea trebuie să fie previzibilă, transparentă și nediscriminatorie. Pentru verificarea îndeplinirii condițiilor de constituționalitate, operatorii au dreptul de a apela la instanțele judecătorești competente, prin atacarea titlului executoriu în baza căruia contribuția va fi percepută. În cursul procesului civil, operatorul are dreptul să pună la îndoială conformitatea contribuției cu legea fundamentală, prin ridicarea excepției de neconstituționalitate. Până atunci, sperăm ca normele metodologice să clarifice mai multe dintre neclaritățile noii reglementări, iar sărbătorile de iarnă să nu aducă și alte „cadouri” unor instituții publice sau istrații prin taxarea suplimentară a domeniului jocurilor de noroc.
