PUBLICITATEA JOCURILOR DE NOROC. ÎNTRE LEGALITATE ȘI NELEGALITATE 2a2013

de Vidrean – Căpușan Tudor Dumitru Avocat, asistent universitar doctor Universitatea ”Babeș – Bolyai”, Facultatea de Studii Europene 4q2m2a

Vă propun o incursiune rapidă și elocventă în viziunea europeană asupra publicității produselor și serviciilor ce se consumă pe teritoriul Uniunii Europene. Totul plecând de la intenția crescândă a politicienilor români de a interzice reclama la jocurile de noroc în țara noastră. Citind articolul următor veți observa că principiile europene sunt altele și vizează în special protejarea principiului liberei prestări a serviciilor și protejarea consumatorilor de orice fel nu prin interzicere, ci prin măsuri legislative de corectare a unor neajunsuri legislative identificate în timp și prin oferirea de perioade tranzitorii pentru adaptare și chiar despăgubiri ale agenților economici dacă măsurile luate de autoritățile naționale le diminuează veniturile. 112e33

1. Jocurile de noroc reprezintă un domeniu sensibil care generează discuții complexe, mai ales prin raportare la moralitatea unei măsuri care permite organizarea și desfășurarea acestora. În cadrul Uniunii Europene, jocurile de noroc au fost și sunt privite ca un domeniu de competență care reprezintă fieful statelor membre. Într-un articol anterior[1], subliniam faptul că la nivelul Uniunii Europene nu există nicio reglementare care să privească domeniul jocurilor de noroc, mai ales în contextul în care statele membre au manifestat reticență maximă în a ceda din competențele lor la nivel european.

2. Tocmai de aceea intervenția Uniunii Europene s-a realizat doar prin intermediul reglementărilor de tip soft – law sau prin intermediul hotărârilor Curții de Justiție a Uniunii Europene, care au avut scopul de a proteja corecta funcționare a celor 4 libertăți fundamentale. În acest context, se pune în discuție în ce măsură dreptul european poate să protejeze în mod eficient operatorii de jocuri de noroc în fața măsurilor populiste și cu scop electoral anunțate de către parlamentarii români.

3. Este de notorietate faptul că un grup de parlamentari români a propus, în cursul lunii noiembrie 2022[2], o modificare a legislației jocurilor de noroc și a audiovizualului, în sensul interzicerii folosirii oricărei forme de publicitate (stradală, în mediul online, audio – TV) de către operatorii de jocuri de noroc. Cu alte cuvinte, prin această reglementare se urmărește, în mod indirect, desființarea unei industrii întregi a economiei naționale și eliminarea totală a jocurilor de noroc din economia României, situație care amintește de perioada comunistă.

4. În urma dezbaterii proiectului în Camera Senatului, s-au adus mici amendamente în sensul că publicitatea să fie permisă online și audio – video să fie permisă doar în cursul nopții (intervalul orar 23.00 – 06.00), iar cea stradală să nu depășească o suprafață de 30 m². Votul final urmează să fie exprimat de către Camera Deputaților în caliate de for decizional. Chiar și în situația în care forma votată în Senatul României va intra în vigoare, apreciem că se impun a fi formulate anumite critici punctuale.

5. După cum spuneam, intervenția Uniunii Europene s-a realizat prin intermediul unor reglementări de tip soft – law, cum este, de exemplu, Recomandarea cu privire la principiile de protejare a jucătorilor și cu privire la prevenirea accesului minorilor la jocuri de noroc[3]. Lectura acestui document nu relevă deloc faptul că protecția jucătorilor și a minorilor se realizează prin măsuri de anihilare a industriei jocurilor de noroc. Ca atare, se poate observa faptul că măsurile legislative propuse în Parlamentul României contravin acestei reglementări de nivel european.

6. Mai mult, o lectură a prevederilor art. 10 alin. (3) din OUG nr. 77/2009 cu privire la jocurile de noroc relevă faptul că aceasta a transpus principiile Recomandării mai sus menționate. Ca atare, nu vedem de ce este necesară o modificare legislativă în materie de publicitate în contextul în care principiile Recomandării europene sunt deja implementate în legislația din România.

7. O a doua critică provine din principiile care rezultă din afacerea Berlington Hungary[4]. În cadrul acestei afaceri, CJUE a fost sesizată în legătură cu problema interzicerii totale a jocurilor de tip slot – machine în afara cazinourilor de către legislația maghiară în domeniul jocurilor de noroc. De asemenea, aceeași legislație prevedea majorarea cu de cinci ori a taxei pentru exploatarea jocurilor de tip slot – machine în interiorul cazinourilor în mod intempestiv.

8. CJUE a criticat ambele soluții legislative maghiare, după cum urmează. În ceea ce privește interzicerea totală a jocurilor de tip slot – machine în afara cazinourilor, instanța europeană a punctat faptul că interzicerea totală a unei activități contravine principiului liberei prestări a serviciilor. Mai mult, o asemenea măsura ar dezavantaja operatorii economici români deoarece consumatorul român se va îndrepta înspre jocurile de noroc din alte state membre, unde publicitatea la jocurile de noroc este mult mai permisivă. Apreciem că este absurd că un stat, prin măsurile care le adoptă, să își dezavantajeze proprii cetățeni și operatori economici naționale în detrimentul concurenței din alte state, acest lucru fiind o premieră cu totul negativă pentru un stat european.

9. De asemenea, în ceea ce privește taxa de cinci ori mai mare pentru exploatarea în interiorul cazinourilor, instanța de la Luxemburg a punctat faptul că statul maghiar trebuie să ofere o perioadă tranzitorie pentru ca operatorii de jocuri de noroc să se poată adapta la aceste noi măsuri, mai ales că acest lucru va genera o scădere semnificativă a veniturilor în contextul în care operatorii de jocuri de noroc au realizat investiții semnificative. De asemenea, pentru scăderea veniturilor în cauză se impunea și un mecanism de despăgubiri, a mai punctat instanța de la Luxemburg.

10. Făcând aplicarea acestor principii în raport de preconizata reglementare a publicității, dorim să arătăm faptul că o interzicere totală a publicității este vădit contrară dreptului european. În ceea ce privește măsurile în forma adoptată de către Senat, apreciem că acestea trebuie să ofere o perioadă tranzitorie pentru adaptare, cât și o despăgubire a operatorilor de jocuri de noroc având în vedere faptul că o asemenea măsura în mod cert le va diminua veniturile, pentru a fi respectate principiile reglementărilor europene.

11. În concluzie, aprecierea noastră este că se impune realizarea unor presiuni constante asupra factorilor de decizie (formulare petiții și memorii, acțiuni în justiție) care să constrângă legiuitorul român să respecte principiile dreptului european, care nu sunt altceva decât principiile unei reale economii de piață specifice unei democrații reale și unui veritabil stat de drept.

PUBLICITATEA JOCURILOR DE NOROC

[1] Vidrean – Căpușan Tudor Dumitru, Jocurile de noroc din perspectiva reglementărilor Uniunii Europene, Casino Inside, București, nr. 131/2023, p. 24 – 26

[2] A se vedea https://www.digi24.ro/stiri/proiectul-privind-publicitatea-pentru-jocuri-de-noroc-adoptat-de-senat-2268307

[3] Recomandarea Comisiei Europene nr. 2014/478/EU, disponibilă la adresa https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX:32014H0478

[4] CJUE, hotărârea preliminară din data de 11.06.2015, afacerea C-98/14

email: [email protected]

tel: 0748.048.104