PUBLICITATEA “DIGITALĂ” SUB CONTROL CNA 4r515r

de Raluca Tudoroiu, Senior Associate, RTPR și Filip Marinău, Junior Associate, RTPR (Radu Tărăcilă Pădurari Retevoescu SCA) 3d357

Raluca Tudoroiu

Dacă mass-media tradițională a fost marcată în ultimii ani de întrebarea “când?” atunci când difuza spoturi publicitare la jocuri de noroc, a venit rândul mass-mediei “digitale”: Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) va controla în curând și furnizorii de platforme de partajare a materialelor video (de tipul YouTube, Facebook, TikTok etc).     

Directiva (UE) 2018/1808 (DSMAV 2018), ce modifică Directiva 2010/13/UE privind serviciile media audiovizuale urmează a fi transpusă în legislația românească (la peste 1 an întârziere față de termenul-limită) odată cu modificarea Legii nr. 504/2002 a audiovizualului prin proiectul de lege PL-x nr. 430/2021 (Proiectul de lege), ce se află în prezent înregistrat la Senat – camera decizională – spre dezbatere.

Cui se adresează Proiectul de lege? Schimbările preconizate sunt răspunsul popularității în creștere a publicității “digitale”, prin intermediul platformelor care permit crearea de conținut de către utilizatori și a celor de servicii video la cerere. Aceste “produse” ale progresului tehnologic – și implicit, difuzarea de spoturi publicitare prin intermediul lor – urmează a fi suspuse unor standarde de reglementare similare canalelor audiovizuale liniare (televiziune, radio).

Filip Marinau

Noii destinatari ai reglementărilor din materia audiovizualului pare că vor fi:

• Operatorii economici care gestionează servicii ce includ secțiuni disociabile destinate serviciilor media audiovizuale;
• Furnizorii de platforme de partajare a materialelor video;
• Canalele sau alte servicii audiovizuale oferite printr-o platformă de partajare a materialelor video, aflate sub responsabilitatea editorială a unui furnizor de servicii media audiovizuale.

Proiectul de lege vizează furnizorii de servicii media și platformele de partajare aflate sub jurisdicția României, respectiv pe cei aflați sub jurisdicția unui stat din afara Uniunii Europene, dar al căror conținut poate fi accesat pe teritoriul României. Evidența lor se va ține de CNA prin intermediul unor liste publicate pe site-ul autorității, iar pentru actualizarea lor, orice furnizor sau platformă nou intrată pe piață are obligația notificării intenției de a-și desfășura activitatea pe teritoriul României.

Control sporit asupra conținutului materialelor video. Proiectul de lege anunță sporirea mijloacelor de protejare a minorilor și de gestionare a conținutului ilegal. Între altele, mass-media “digitală” va fi supusă interdicției legale de a difuza programe care pot afecta dezvoltarea fizică, mintală sau morală a minorilor. Protecția minorilor se poate asigura prin selectarea orei de difuzare, codare, prin instrumente de verificare a vârstei sau alte măsuri tehnice, iar restricționarea accesului trebuie să fie proporțională cu potențialele efecte negative ale acelui program.

• Pentru furnizorii de platforme de partajare a materialelor video, Proiectul de lege stipulează obligații suplimentare, printre care și aceea de a institui mecanisme transparente şi uşor de utilizat care să le permită utilizatorilor să raporteze și să clasifice conţinutul ce face obiectul interdicției menționate, obligația de a implementa sisteme care să permită verificarea vârstei utilizatorilor (s-ar putea ajunge la restricționarea generală a reclamelor privind jocurile de noroc în cazul utilizatorilor care nu și-au verificat/ specificat vârsta sau nu au cont de utilizator?), respectiv sisteme de control parental aflate sub controlul utilizatorilor finali în ceea ce priveşte conţinutul care poate afecta dezvoltarea fizică, mintală sau morală a minorilor.
• Totodată, Proiectul de lege interzice prelucrarea în scopuri comerciale, cum ar fi marketingul direct, crearea de profiluri şi publicitatea orientată în funcţie de comportament a datelor cu caracter personal ale minorilor colectate sau altfel generate de furnizorii de servicii media audiovizuale în aplicarea oricăreia dintre măsurile tehnice de protecție amintite.

Autoreglementarea și coreglementarea. În scopul responsabilizării furnizorilor de servicii media, Proiectul de lege preia din directiva europeană două instrumente complementare de conformare. Autoreglementarea și coreglementarea sunt mecanisme ce permit adoptarea unor coduri de conduită, orientări sau practici comune de către jucătorii din piață.

Ar putea fi un atu pentru operatorii economici și asociațiile/ organizațiile profesionale din domeniul jocurilor de noroc? Cum publicitatea la jocurile de noroc nu are încă un regim clar definit și este în continuare ținta CNA, care prin decizii de sancționare impune diverse intervale de difuzare sau standarde de conținut, reguli voluntar stabilite de jucătorii pieței și adaptate specificului domeniului ar fi binevenite.

CNA și cenzura online. CNA rămâne unica autoritate de reglementare în domeniu, în timp ce competențele sale sunt extinse la domeniul online, cât și în relație cu organismele europene.

Consiliul va supraveghea și va putea să elimine, să blocheze sau să restricționeze conținut video sau canale de pe platformele de creare de conținut, prin decizie motivată. În implementarea acestor atribuții, CNA va putea solicita inclusiv restricționarea conținutului sau accesului la materiale video de către furnizorul platformei de partajare, sau restricționarea accesului la platformă de către furnizorii de servicii care oferă spațiu de stocare, sau eliminarea numelui de domeniu al platformei de către operatorii de registre care alocă nume de domeniu.

Totodată, CNA va putea impune furnizorilor de servicii media norme mai stricte sau mai detaliate, prin decizii de reglementare, acolo unde vor fi justificate prin prisma proporționalității și interesului protejat.

În deciziile anterioare din materia jocurilor de noroc, CNA a invocat în mod frecvent motive precum respectarea principiilor de protecţie a minorului, corecta informare a publicului, protecție a consumatorilor pentru a justifica cenzura campaniilor publicitare televizate sau prin radio, fie în privința conținutului, fie a orelor de difuzare. O practică similară ar putea fi dezvoltată în ceea ce privește publicitatea la jocuri de noroc difuzată în mediul online, inclusiv prin viodeclipuri sau materiale generate de utilizatori.

Libertatea de recepție și retransmisie. Proiectul de lege reafirmă principiul unional potrivit căruia recepţionarea şi retransmisia oricărui serviciu media audiovizual, furnizat legal de către furnizori aflaţi sub jurisdicţia unui stat membru, se efectuează în mod liber. Blocarea provizorie este limitată la cazuri grave precum incitarea la violență ori ură sau instigarea publică la săvârșirea de infracțiuni de terorism. CNA trebuie să notifice Comisiei Europene restricționarea dispusă iar decizia celei din urmă (inclusiv de înlăturare a restricției) este obligatorie pentru autoritatea română. Acest principiu se dovedește extrem de actual, în contextul în care țări precum Norvegia sau Finlanda, cu regimuri de monopol strict controlat în domeniul jocurilor de noroc, continuă să blocheze difuzarea de conținut publicitar al organizatorilor din alte state membre, în ciuda implementării DSMAV 2018.

Licențiere. Proiectul de lege extinde sfera licențierii la furnizorii de programe de radiodifuziune sau televizune prin orice tip de rețele de comunicații electronice.

Concluzii. Sfera de aplicare a noului cadru legislativ ar trebui să rămână limitată la serviciile al căror scop principal este furnizarea de programe în scop informativ, de divertisment sau educativ. Jocurile de noroc, prin urmare, rămân excluse din domeniul de aplicare al noii legislații, cu excepția publicității dedicate, care va fi suspusă noilor reglementări, inclusiv atunci când este transmisă prin mediul online.