vineri, 4 august 2023

Oficiul Național de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor acordă o atenție deosebită educației şi conştientizării în ceea ce priveşte fenomenul de spălare a banilor şi finanțare a terorismului în industria jocurilor de noroc 2ts16

Vă oferim un interviu cuprinzător cu domnul Adrian Cucu – președinte al Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB). Am abordat mai multe subiecte ce țin de conlucrarea acestei instituții cu ONJN și operatori din domeniul gambling, dar și teme generale precum Evaluarea Națională a Riscurilor, Raportul de Evaluare Mutuală a României după vizita efectuată în România anul trecut de către experți ai Comitetului Moneyval al Consiliului Europei sau obiectivele ONPCSB pentru următoarea perioadă de timp. Vă recomandăm să parcurgeți acest material mai ales că reprezintă una din preocupările majore ale industriei noastre de jocuri de noroc din ultimii ani de zile. g233p

Adrian Cucu – președinte al Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB) x2n4z

Anul trecut în perioada 22-25 noiembrie 2022 Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor alături de partenerii instituționali din proiectul SRSP 2020/137.01 au discutat despre Evaluările naționale a riscurilor de spălare a banilor și finanțare a terorismului în România. Care au fost concluziile? Vă rugăm ca răspunsul dvs. să vizeze și domeniul jocurilor de noroc.

În cursul anului 2022, în premieră națională, România a finalizat un amplu și comprehensiv proces de Evaluare Națională a Riscurilor de spălare a banilor și finanțare a terorismului, în cadrul căruia Oficiul a asigurat rolul de coordonator național, dar și ul informațional cu date și informații din sfera sa de competență.

La data de 16 septembrie 2022, membrii Consiliului interinstituțional pentru aprobarea Raportului privind evaluarea națională a riscurilor de spălare a banilor și finanțare a terorismului, înființat prin Decizia primului-ministru nr. 454/02.09.2023, s-au întrunit într-o ședință de lucru și au adoptat Raportul privind evaluarea națională a riscurilor de spălare a banilor și finanțare a terorismului pentru perioada 2018-2020.

Principalele concluzii și constatări rezultate în urma evaluării naționale a riscurilor vizează clasificarea sectoarelor de activitate în funcție de nivelul de risc asociat spălării banilor și finanțării terorismului.

Astfel, unele sectoare precum sub-sectorul instituțiilor financiare nebancare (de leasing/creditare), sectorul caselor de ajutor reciproc (instituții financiare nebancare înscrise în Registrul de evidență al Băncii Naționale a României), alți profesioniști precum auditorii și evaluatorii, dar și executorii judecătorești prezintă un risc scăzut.

Evaluarea a relevat un risc mediu rezidual de expunere pentru sectorul bancar, intermediarii de instrumente financiare, agenții de investiții/delegați, societățile de istrare a fondurilor de investiții, depozitarii de instrumente financiare, instituțiile financiare de asigurare, sectorul caselor de amanet (instituții financiare nebancare înscrise în Registrul de evidență al Băncii Naționale a României) și al Instituțiilor Financiare Nebancare (înscrise exclusiv în Registrul general al Băncii Naționale a României şi care nu au şi statut de instituție de plată 34 sau instituție emitentă de monedă electronică), sectorul caselor de schimb valutar, furnizorii de servicii de jocuri de noroc de tip pariuri (terestre) și aparatele de tip slot machine (terestre), profesioniștii cum ar fi avocații, notarii, experții contabili și contabilii autorizați, precum și consultanții fiscali, practicienii în insolvență și persoanele care comercializează opere de artă.

De asemenea, s-a constat că sub-sectorul instituțiilor emitente de monedă electronică, sub-sectorul instituțiilor de plată și sub-sectorul distribuitorilor de monedă electronică/agenților de plată prezintă un risc mediu-ridicat.

Potrivit evaluării naționale a riscurilor, cele mai vulnerabile sectoare în ceea ce privește amenințarea spălării banilor și finanțării terorismului sunt: sectorul furnizorilor de servicii de jocuri de noroc, atât cazinourile (terestre sau online) cât și jocurile de noroc online, serviciile furnizate de profesioniști care oferă consultanță managerială și de afaceri, furnizorii de servicii pentru societăți sau fiducii, alții decât cei prevăzuți la literele (e) și (f) din Legea nr. 129/2019, agenții și dezvoltatorii imobiliari, furnizorii de servicii de schimb între monede virtuale și monede fiduciare și furnizorii de portofele digitale, toate acestea fiind expuse unui risc ridicat.

Pentru mai multe informații privind evaluarea națională a riscurilor, vă rugăm să consultați sinteza Raportului de Evaluare Națională a Riscurilor, publicată pe pagina de internet a instituției noastre, la următoarea adresă:

https://www.onpcsb.ro/s/articole/attachments/643ffdc8b970f186011444.pdf

ONPCSB

În toamna anului trecut o echipă de experți ai Comitetului Moneyval al Consiliului Europei a făcut o vizită în România pentru a evalua sistemul de combatere a spălării banilor și finanțării terorismului (CSB/CFT) din România. Vă rugăm să ne comunicați concluziile raportului lor? Cunoaștem riscurile unui raport negativ (vezi cazul Maltei) și nu ne-am dori să ajungem în situații neplăcute. De aici și curiozitatea noastră privind părerea experților internaționali cu privire la gradul de conformitate al țării noastre în această chestiune.

În perioada 21 septembrie – 04 octombrie 2022, România a primit vizita on-site a echipei de experți ai Comitetului Moneyval al Consiliului Europei, în cadrul celei de-a V-a Runde de evaluare a sistemului de combatere a spălării banilor și finanțării terorismului (CSB/CFT) din România, care a debutat în octombrie 2021.

Raportul de Evaluare Mutuală a României a fost aprobat în cadrul celei de-a 65-a reuniuni plenare a Comitetului de Experți pentru Evaluarea Măsurilor de Combatere a Spălării Banilor (MONEYVAL) al Consiliului Europei, care a avut loc la Strasbourg, în perioada 22-26 mai 2023.

Calificativele obținute, atât în ce privește conformitatea tehnică a cadrului legislativ, cât și eficiența în implementarea acestuia, plasează România în partea superioară a ierarhiei informale referitoare la rezultatele obținute de către țările evaluate de Moneyval în Runda a V-a și determină încadrarea țării noastre într-un proces de monitorizare normal, următorul raport de progres urmând a fi prezentat Comitetului Moneyval peste doi ani.

Vă rugăm să ne spuneți dacă în cursul anului trecut au fost controale ale ONPCSB la operatorii de jocuri de noroc din țara noastră pe chestiuni care țin de aplicarea legislației în domeniu, și care au fost concluziile și urmările? Ce nereguli ați găsit? Au fost companii sancționate? Ce măsuri s-au luat pentru îmbunătățirea aplicabilității legii în domeniul nostru? Sunt operatorii de jocuri de noroc pregătiți suficient să aplice legea în spețele legate de prevenire și combatere a spălării banilor?

În anul 2022, industria jocurilor de noroc nu a fost inclusă în planul de controale al ONPCSB, dar avem încredere în profesionalismul și expertiza Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) în ceea ce privește supravegherea și efectuarea controalelor în acest sector. În conformitate cu dispozițiile art. 26 din Legea 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, modul de aplicare a obligațiilor stabilite de actul normativ anterior menționat se supraveghează și se controlează, pentru furnizorii de jocuri de noroc, de către Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc.

combaterea spalarii banilor

Anul trecut, pe 28 Martie, ați fost numit Președinte al ONPCSB. La mai bine de 1 an de la preluarea conducerii acestei instituții, vă rugăm să ne spuneți care sunt principalele realizări ale mandatului dvs și care sunt obiectivele propuse pentru următorul an?

Încă de la preluarea mandatului de președinte al Oficiului, mi-am propus, alături de toți colegii din instituție, îndeplinirea unor obiective semnificative, capabile să marcheze în mod pozitiv rezultatele activității de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului. Aceste obiective includ:

adoptarea Evaluării Naționale a Riscurilor și a Planului Strategic de Acțiune pentru atenuarea riscurilor identificate în urma evaluării naționale a riscurilor;
finalizarea procesului de Evaluare Mutuală, marcată de adoptarea Raportului de Evaluare Mutuală a României, cu rezultate care plasează România în partea superioară a ierarhiei informale referitoare la rezultatele obținute de către țările evaluate de Moneyval în Runda a V-a și determină încadrarea țării noastre într-un proces de monitorizare normal, următorul raport de progres urmând a fi prezentat Comitetului Moneyval peste doi ani;
relocarea instituției într-un sediu nou;
creșterea cu 30 a numărului de posturi alocate instituției;
continuarea procesului de implementare a unui nou soft de analiză financiară;
înființarea unei structuri în cadrul Oficiului cu atribuții exclusive de supraveghere și control a furnizorilor de servicii de schimb între monede fiduciare și criptomonede și a furnizorilor de portofele digitale;
crearea cadrului legal care instituie obligația de notificare a Oficiului cu privire la începerea sau încetarea activității de către entitățile raportoare care nu sunt supuse supravegherii unei autorități și crearea platformei online pentru realizarea acestor notificări.

Pentru anul 2023, unul dintre principalele nostre obiective este să punem în funcțiune și să utilizăm eficient Sistemul Informatic Integrat de Analiză a Informațiilor, asigurând astfel implementarea deplină a acestui sistem performant la nivelul ONPCSB. În același timp, ne concentrăm pe digitalizarea managementului documentelor la nivelul Oficiului, pentru a dinamiza activitățile și a reduce volumul de documente fizice, adaptându-ne progreselor din era digitală.

De asemenea, ne propunem îndeplinirea angajamentelor asumate pentru anul 2023 în cadrul Planului Strategic de Acțiune pentru atenuarea riscurilor identificate cu ocazia realizării evaluării naționale a riscurilor de spălare a banilor și finanțare a terorismului, colaborând activ cu celelalte instituții naționale implicate în acest proces.

Nu în ultimul rând, vom asigura cadrul adecvat necesar pentru revizuirea legislației naționale în materie de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului, având în vedere prevederile finale ce vor fi oferite în cadrul pachetului AML al Uniunii Europene, precum și recomandările adresate României ca urmare a Evaluării mutuale realizate de Moneyval, în cadrul celei de-a V-a Runde.

La finele lunii ianuarie a avut loc a 5-a ediție a Conferinței naționale „Prevenirea și combaterea spălării banilor. Impactul legii asupra profesiilor liberale”. Care au fost principalele concluzii ce au reieșit din prezentările și dezbaterile ce au avut loc pe această tematică?

La cea de-a 5-a ediție a Conferinței naționale „Prevenirea și combaterea spălării banilor. Impactul legii asupra profesiilor liberale”, participanții au inclus reprezentanți ai organismelor de reglementare, precum și reprezentanți ai unor entități raportoare importante din cadrul profesiilor liberale. Această reprezentare diversă a permis o dezbatere cuprinzătoare și o schimbare de perspective asupra tematicii abordate.

În cadrul conferinței, s-au abordat aspecte privind provocările cu care se confruntă reprezentanții profesiilor liberale în îndeplinirea obligațiilor impuse de legislația privind prevenirea spălării banilor și finanțarea terorismului (AML/CFT). Aceste provocări includ dificultăți în identificarea și gestionarea riscurilor, precum și îndeplinirea cerințelor de conformitate într-un mod eficient și proporțional cu resursele disponibile.

De asemenea, conferința a evidențiat tendințele și bunele practici care se conturează în acest domeniu. Prin prezentarea acestor exemple de bune practici, participanții au avut ocazia să se inspire și să înțeleagă cum pot îmbunătăți procesele lor de prevenire și combatere a spălării banilor.

Un alt punct important al conferinței a fost prezentarea concluziilor Evaluării Naționale a Riscurilor. Această evaluare oferă o perspectivă holistică asupra riscurilor specifice cu care se confruntă România în ceea ce privește spălarea banilor și finanțarea terorismului. Cunoașterea acestor riscuri ajută profesioniștii să-și adapteze strategiile și practicile pentru a le aborda într-un mod mai eficient.

Principala concluzie rezultată în urma conferinței a fost că respectarea obligațiilor AML/CFT reprezintă un instrument eficient prin care entitățile raportoare își protejează reputația și asigură stabilitatea afacerii lor în fața consecințelor grave care pot apărea în cazul nerespectării regulilor și legilor în domeniu. În același timp, s-a subliniat importanța adoptării unei abordări bazate pe risc și orientarea adecvată a resurselor către sectoarele cu un risc ridicat. Această abordare permite concentrarea eforturilor și resurselor în zonele în care sunt identificate cele mai mari vulnerabilități și amenințări, facilitând o utilizare mai eficientă a acestora în combaterea spălării banilor.

În ce privește domeniul jocurilor de noroc, care sunt principalele preocupări ale ONPCSB pe termen scurt și mediu? Ce facem bine? Ce trebuie să îmbunătățească domeniul gambling? Ce așteptări aveți de la industria noastră?

Colaborarea strânsă cu Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc reprezintă un pilon esențial în eforturile noastre de prevenire și combatere a spălării banilor în industria de gambling. Ne bazăm pe parteneriatul solid cu ONJN pentru a implementa strategii și măsuri eficiente în reglementarea și monitorizarea acestui domeniu.

Astfel, în conformitate cu măsurile adoptate de ONPCSB alături de autoritățile naționale competente, prin elaborarea Planului strategic de acțiune pentru atenuarea riscurilor identificate cu ocazia realizării evaluării naționale a riscurilor de spălare a banilor și finanțare a terorismului, obiectivele pe termen scurt și mediu, aplicabile inclusiv domeniului jocurilor de noroc, vizează:

consolidarea cadrului instituțional necesar pentru actualizarea permanentă a evaluării naționale a riscurilor;
aprofundarea înțelegerii riscurilor de spălare a banilor și finanțare a terorismului;
realizarea unei evaluări naționale a riscurilor de finanțare a proliferării în conformitate cu Recomandarea 1 a GAFI/FATF;
implementarea unei politici de comunicare publică și de instruire în legătură cu impactul negativ la nivelul societății ale fenomenelor de spălare a banilor, finanțare a terorismului și finanțare a proliferării;
consolidarea cadrului de cooperare și schimb de informații interinstituțional între autoritățile cu competențe de prevenire a spălării banilor, finanțării terorismului și finanțării proliferării.

ONPCSB acordă o atenție deosebită educației și conștientizării în ceea ce privește fenomenul de spălare a banilor și finanțare a terorismului în industria jocurilor de noroc. În acest sens, prin intermediul sesiunilor de instruire, organizate anual de către Oficiu, ne propunem să îmbunătățim cunoștințele și practicile de conformitate în rândul operatorilor de jocuri de noroc, precum și al celorlalte categorii de entități raportoare, cu privire la riscurile și mecanismele de prevenire a spălării banilor.

Totodată, apreciem cooperarea sporită cu operatorii de jocuri de noroc în ceea ce privește raportarea tranzacțiilor suspecte și implementarea măsurilor de conformitate. De asemenea, recunoaștem eforturile depuse în dezvoltarea și utilizarea tehnologiilor avansate de monitorizare pentru a identifica activitățile suspecte.

Pe de altă parte, considerăm că este necesară o mai mare transparență și colaborare între industria jocurilor de noroc și autoritățile de reglementare pentru a se asigura implementarea adecvată a măsurilor AML/CFT. Îmbunătățirea sistemelor de raportare, precum și a capacității de identificare și gestionare a riscurilor în cadrul industriei reprezintă aspecte esențiale.

Principala așteptare este ca operatorii din industria jocurilor de noroc să fie conștienți de riscurile spălării banilor și să implementeze măsuri eficiente de prevenire și combatere a acestui fenomen. Se dorește o abordare proactivă în identificarea și gestionarea riscurilor și implementarea unor sisteme solide de monitorizare și raportare promptă a tranzacțiilor și activităților suspecte. Colaborarea și furnizarea de informații relevante către Oficiu sunt, de asemenea, așteptări importante.