Mizăm pe reformele legislative 1j2447

6y934

Jocurile de noroc continuă să fie mărul discordiei între diversele tabere politice. De la schimbările „fulger” în conducerea Oficiului, amenințări cu sporirea impozitelor în 2023 și diverse proiecte de legi, unele latente, altele „reînviate”, predictibilitatea și claritatea nu sunt punctele forte ale autorităților sau ale propunerilor de reformare înaintate de acestea. Mai jos, trecem în revistă cele mai importante modificări ce pot influența piața jocurilor de noroc în perioada următoare, prin implementarea directivelor europene sau reformarea cadrului legislativ național. 2767e

Proiecte de lege t3l69

• Proiectul lege privind baza de date ale persoanelor autoexcluse si indezirabile[1] se află în procedura de adoptare de către Camera Deputaților, după ce a fost adoptat tacit de Senat în septembrie 2020.

Conform reglementării propuse, organizatorii de jocuri de noroc vor avea obligația de a: (i) identifica persoanele care intră în incinta locațiilor în care se organizează și se exploatează jocuri de noroc; (ii) ține evidența, în format electronic, a datelor de identificare ale acestora; și (iii) de a întocmi, în format electronic, bazele de date referitoare la persoanele autoexcluse și indezirabile.

Printr-o succintă expunere de motive se justifică necesitatea noii reglementări, invocându-se în esență că: (i) dependența de jocuri de noroc este o tulburare patologică; și că (ii) ar fi în interesul întregii societăți să se interzică accesul persoanelor indezirabile în baza unei cereri de autoexcludere. Încă nu este clar cum presupusa bază de date poate atinge scopurile propuse de actul normativ sau cum se va armoniza cu cerințele privind protecția datelor cu caracter personal, mai ales că reglementarea deficitară propusă omite să precizeze un mecanism concret de funcționare a acesteia.

• Proiectul de lege prin care furnizorii de platforme de partajare a materialelor video urmează a respecta exigențele din sfera legislației audiovizuale a fost trimis spre promulgare către Președintele României la data de 10 iunie 2022. Ne așteptăm ca noua reglementare să intre în vigoare în următoarea perioadă.

Proiectul de lege anunță sporirea mijloacelor de protejare a minorilor și de gestionare a conținutului ilegal. Printre altele, mass-media „digitală” va fi supusă interdicției legale de a difuza programe care pot afecta dezvoltarea fizică, mintală sau morală a minorilor. Mai mult, proiectul de lege interzice prelucrarea în scopuri comerciale a datelor cu caracter personal ale minorilor și crearea de profiluri.

Publicitatea din domeniul jocurilor de noroc va fi supusă noilor reglementări, atunci când este transmisă prin mediul online, competențele CNA de supraveghere și sancționare fiind extinse. Am scris despre acest subiect într-un articol anterior publicat în nr. 122/2022 al revistei.

Modificări legislative din domenii complementare 4k1q3p

• La 28 mai 2022, a intrat în vigoare OUG nr. 58 din 28 aprilie 2022 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul protecției consumatorilor. Actul normativ a fost adoptat cu scopul transpunerii Directivei Omnibus[2] ce redefinește standardele de protecție pentru consumatori, printre altele prin:
• includerea explicită a serviciilor digitale și conținutului digital în noțiunea de „produs” și definirea pieței online, astfel încât să includă site-uri de internet sau părți din acestea, precum și aplicații;
• extinderea obligațiilor de informare pe care profesionistul le are în raport cu consumatorul, în special în zona piețelor online;
• agravarea semnificativă a sancțiunilor ce pot fi aplicate profesioniștilor pentru încălcări cu caracter național. Amenzile cresc pentru majoritatea contravențiilor, în timp ce recidiva (abaterile repetate) sau faptele de o anumită gravitate (de exemplu, care afectează un număr mai mare de 100 de consumatori) sunt sancționate mai aspru;
• introducerea unui regim de sancționare diferit pentru încălcările cu caracter transnațional. Amenda contravențională poate ajunge până la 4% din cifra de afaceri anuală a profesionistului realizată pe teritoriul României în anul financiar anterior sancționării, pentru încălcările transnaționale (ie, încălcări ce aduc prejudicii intereselor colective ale consumatorilor din cel puțin două state membre altele decât statul în care s-a produs încălcarea, este stabilit comerciantul, sau se găsesc mijloacele de probă sau activele comerciantului) și pentru încălcările pe scară largă cu o dimensiune specifică Uniunii Europene (ie, încălcări ce afectează interesele colective ale consumatorilor în cel puțin două treimi din statele membre ce reprezintă cumulat cel puțin două treimi din populația Uniunii). Amenda va fi cuprinsă între 200.000 și 2 milioane euro dacă nu există disponibile informații cu privire la cifra de afaceri.
• extinderea competențelor ANPC. Sub noul cadru legislativ: (i) Președintele ANPC poate emite ordine de încetare sau interzicere a practicilor comerciale incorecte cu aplicabilitate extinsă, ce produc efecte asupra tuturor sediilor sau punctelor de lucru ale comerciantului; (ii) se va înființa la nivel central al ANPC o comisie cu competențe în anchetarea și sancționarea încălcărilor transnaționale sau agravate; (iii) va întocmi și gestiona cazierul comercial al operatorilor economici.
• La 20 iunie 2022 a intrat în vigoare OUG 84/2022 privind combaterea acțiunilor speculative și pentru modificarea și completarea unor acte normative. Ordonanța conturează cadrul în care autoritățile vor putea să intervină, în timpul situațiilor de criză, pentru a combate specula în relația dintre companii (B2B) sau în relația dintre companii și consumatori (B2C). De asemenea, ea aduce importante modificări Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurenței neloiale, precum:
• Introduce criterii explicite avute în vedere de Consiliul Concurenței atunci când evaluează dacă o posibilă practică de concurență neloială afectează interesul public – ie, gradul ridicat de pericol social, importanța sau dimensiunea sectorului economic vizat, numărul de întreprinderi implicate în săvârșirea faptei, numărul de întreprinderi afectate, sau durata practicii de concurență neloială;
• Definește pașii procedurali prin care orice persoană fizică sau juridică poate sesiza Consiliul Concurenței, prin petiție sau reclamație scrisă, cu privire la o posibilă faptă de concurență neloială;
• Sporește atribuțiile de intervenție ale Consiliului Concurenței, care va putea: (i) dispune măsuri interimare prin decizie, în cazul în care constată, la o primă evaluare, existența unor fapte interzise expres de lege și care trebuie eliminate, atunci când există urgență de a preîntâmpina un prejudiciu grav și ireparabil; (ii) emite decizii prin care aplică sancțiuni contravenționale sunt executorii în 30 de zile de la comunicare, indiferent dacă sunt sau nu contestate.

Dinamica actuală din domeniu impune operatorilor să acorde atenție sporită reglementărilor legale. Noile exigențe nu vor fi trecute cu vederea, mai ales de către autoritățile care au dobândit noi competențe și prerogative de sancționare.

[1] PL-x nr. 54/2021.

[2] Directiva (UE) 2019/2161 a Parlamentului European și a Consiliului din 27 noiembrie 2019 de modificare a Directivei 93/13/CEE a Consiliului și a Directivelor 98/6/CE, 2005/29/CE și 2011/83/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului în ceea ce privește o mai bună asigurare a respectării normelor Uniunii în materie de protecție a consumatorilor și modernizarea acestor norme.