The Law on anti-money laundering and countering the financing of terrorism transposing Directive (EU) 2015/849 into the Romanian legislation should not raise concerns among “the providers of gambling services” in of their operations Legea pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor şi Finanţării Terorismului care transpune Directiva UE 2015/849 în legislația românească nu ar trebui să ridice nicio problemă “furnizorilor de servicii de jocuri de noroc” prin prisma activităților desfășurate 27596q

The Chairman of the National Office for Prevention and Control of Money Laundering (O.N.P.C.S.B.), Mr. Daniel Staicu, was kind enough to sit with us for an exclusive interview to give the readers of Casino Inside an insight into the transposition of Directive (EU) 2015/849 into the Romanian legislation. Moreover, in this very interesting interview you will learn more about the stage of the regulatory process this Bill is undergoing, how this regulatory act is likely to affect the day-to-day activity of gambling companies or the way in which our industry is perceived in of risk level with regard to the measures for fighting against and preventing money laundering, along with many more. 5n4b6a

Daniel Staicu – Președintele Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor

You have been at the helm of the National Office for Prevention and Control of Money Laundering for a rather short period. Please tell us something about you and your professional background.

After I graduated from the Faculty of Law of the “Al.I. Cuza” Police Academy in 1998, I worked as an investigator with the Romanian Police units, in implementation as well as in management positions.

My expertise comes from an activity of over 20 years carried out solely within specialized structures competent to investigate economic fraud, such as, without limitation, tax evasion, social engineering fraud, bank fraud, insurance fraud, securities fraud, money laundering, obviously, as well as the field of financial investigations and identification and recovery of the products of crime.

My professional activity reached a peak in 2017 when I was appointed Chairman of the National Office for Prevention and Control of Money Laundering, Romanian Financial Intelligence Unit – F.I.U., as it is known worldwide. In this position, I have become involved in the coordination of risk analysis, operations and strategic analysis and the supervision of law enforcement in the field of AML/CFT (anti-money laundering and countering the financing of terrorism) and the regime of international sanctions as well as external representation activities, participating in the main reunions in this industry, such as the Egmont Group or Moneyval Committee plenaries.

Now I am acting Chairman of the FIU.NET Advisory Group formed inside EUROPOL and FIUs of the European Union and the EEA and acting as an assessor in the field of law enforcement within the Committee of Experts on the Evaluation of Anti-Money Laundering Measures and the Financing of Terrorism – MONEYVAL.

Your appointment coincided with the requirement for Romania to implement Directive 2015/849 (EU). This Directive has been received in reluctance in all the sectors of our economy, on of the great efforts to be endeavoured by the companies in of reporting obligations, know-your-customer measures (which often come at odds with another European Directive – the one regarding the GDPR) as well as with regard to the “document retention” actions and process. What were the main issues your institution encountered in the process of implementing the Directive in question?

Considering the obligations incumbent to Romania in light of its commitments under the Treaty on the Functioning of the European Union, the transposition of Directive (EU) 2015/849 of the European Parliament and of the Council on the prevention of the use of the financial system for the purposes of money laundering or terrorist financing, amending Regulation (EU) No 648/2012 of the European Parliament and of the Council, and repealing Directive 2005/60/EC of the European Parliament and of the Council and Commission Directive 2006/70/EC, published in the Official Journal of the European Union of 05 June 2015 into the Romanian legislation is mandatory.

By the time I assumed office, the transposition term for this European legislative act had expired, but the implementation into the Romanian legislation of the provisions of this rule had been one of my very first goals.

To this end, I conferred with all the players involved for an accurate and complete transposition of this rule. Furthermore, in compliance with the open-book obligation, we posted the Bill on the website of this Office to be available to all the parties concerned.

The Bill, which has been approved by the Romanian Government and sent to the Parliament for debate and approval, is, in our opinion, complying with all the requirements under the European rule while also representing an attempt to strike balance between the need for enhanced security, on the one hand, and the protection of the fundamental rights and economic liberties, on the other.

The main challenges encountered at the elaboration of this Bill have been the complex industry being regulated, the multitude of players involved, i.e. state authorities as well as privately-owned institutions, the civil society, and last but not least the differences of opinions between the aforementioned with respect to the provisions to be regulated.

At which stage of the legislative process is the Bill on anti-money laundering and countering the financing of terrorism, and for amending and supplementing some legislative acts regarding the transposition of Directive (EU) 2015/849? After its definitive adoption, will there be a transition period provided? What else should we know in preparation for this Law?

In May 2018, the Romanian Government adopted “the Bill on anti-money laundering and countering the financing of terrorism, and for amending and supplementing some legislative acts”, which was sent to the Romanian Parliament for debate and approval.

After its approval by the Senate in October 2018, the Chamber of Deputies, as a decision-maker, approved this Bill in its plenum and sent it to the President of Romania for promulgation. By November, a notice of unconstitutionality of the Law was submitted to be debated on by the Constitutional Court of Romania in December 2018.

The Constitutional Court of Romania found that a phrase in the Law is unconstitutional, while the remaining provisions thereof were constitutional in the light of the criticism made.

The Decision of the Constitutional Court no. 790/2018 was reasoned and published in December 2018, which is why the Law was sent back, and ed on the Senate docket, in 2019 (at specialized committees level) for re-examination.

As can be seen, the legislative process was protracted, difficult and bumpy, but we are convinced that this month the Law on anti-money laundering and countering the financing of terrorism, and for amending and supplementing some legislative acts will be made compliant with the provisions in the Decision of the Constitutional Court, and subsequently resent to the President of Romania for promulgation, followed by its publication in the Official Journal of Romania.

Of course, after this has ed and is published in the Official Journal of Romania, a 120-day transition period is granted to allow the reporting entities to adopt those measures specific to the sectors regulated by this legislative act, for the application of the internal Know Your Customer (KYC) procedures, in question being a due diligence process, obviously, for the assessment of the IT corporate systems in place, etc.

These operations may also determine, on a case-by-case basis, an updated business model relying on the money laundering and terrorist financing risks as identified within the categories of reporting entities, the understanding of these risks as well as the adoption of mitigation measures by such entities.

How is Directive (EU) 2015/849 likely to affect the gambling operators in our country? Should we be concerned? Do you believe that the day-to-day operations of the companies in this industry will be affected?

The Law on anti-money laundering and countering the financing of terrorism, and for amending and supplementing some legislative acts includes a series of duties incumbent to “the providers of gambling services”, as they are referred to; such duties, however, are not likely to raise concerns among them in of their operations.

I would like to mention that the current regulation – i.e. Law no. 656/2002 – also provides for this type of obligations, and here we refer to the following: reporting of suspicious transactions or cash transactions, customer identification, document retention, a customer registration database/ place, customer monitoring, etc.

Therefore, the gambling operators are to conduct a detailed analysis on their operations to identify the risks pertaining to the business model (namely, the money laundering/terrorist financing risks they are facing); then, they must put in place the most effective internal Know Your Customer procedures that would enable them to meet the legal duties stated above.

The transposition of the EU Directive 2015/849 into the national law is likely to cause the gambling operators to incur major operational difficulties. Do you approve of certain types of gambling being exempt from the provisions of the new law on anti-money laundering and countering the financing of terrorism? Please argue your reply.

Analysing the text of the Directive (EU) 2015/849, namely Recitals no. 21 of the Preamble, it is noted that the exemption of certain categories of rapporteurs, and here we are talking strictly about the gambling industry, as legal subjects of a law of transposition may be an option, not an obligation, to that EU Member State, and shall rely on the outcome of a risk analysis conducted in the non-financial sector, as follows “Member States should be allowed to exempt certain gambling services from some or all of the requirements laid down in this Directive”, but ”the use of an exemption by a Member State should be considered only in strictly limited and justified circumstances, and where the risks of money laundering or terrorist financing are low. Such exemptions should be subject to a specific risk assessment which also considers the degree of vulnerability of the applicable transactions.”

From this perspective, the variety of technical issues pertaining to gambling will also be subject to the National Risk Assessment in the field of money laundering and terrorist financing (AML/CFT) – (NRA Romania) which should be achieved, hopefully, this year; such results may be the subject matter of a ed analysis – conducted by authorities and associations from the industry – to identify the best solutions that would secure full compliance with the legal requirements.

The Romanian gambling industry is represented by several associations from the industry. Were you able to secure the necessary /dialog with the representatives from this industry for this Directive to be transposed most effectively into our national legislation?

I rather anticipated this question and I would like to give you an example – the conduct of a ed Office – associations from the industry to identify the best solutions/measures to reduce the AML/CFT risks faced by gambling operators, depending on business model: casinos, betting, slot machines, lotteries, etc.

Furthermore, the new law also states obligations for the authorities (such example is “the issuance of secondary regulations for specific industries, having regard to the categories of reporting entities”), to which end a permanent public-private dialog with the involvement of the associations from the industry, as you call them, is extremely useful and necessary.

Then, the regulation/adjustment of the mechanism on anti-money laundering and countering the financing of terrorism relies on the authorities’ (e.g. the prosecutors’ offices) to the enforcement of the law as well as the identification of the new typologies/trends in the financial/non-financial markets, which is why the existence of a permanent dialog with the representatives from this industry will be an important item on the agenda of our financial intelligence unit.

Have there been cases reported to ONPCSB involving domestic companies operating in the gambling industry? How would you describe our industry in of risk level regarding the measures for fighting against and preventing money laundering?

The Report of the European Commission for the European Parliament and the Council regarding the assessment of the risks of money laundering and terrorist financing plaguing the internal markets and related to cross-border criminal activity states that certain services/products provided by the gambling industries are subject to a significant risk of money laundering.

This opinion was taken over from the S.N.R.A. – Supra National Risk Assessment conducted at the European Union level and the purpose of this assessment was not to provide an examination of a sector in its entirety, but to identify such circumstances in which the services and products such provided could be misappropriated for FT or ML purposes.

Therefore, over certain periods of economic development, the segment of gambling, such as the Romanian one, may be subject to a rather high risk of being hijacked for the placement of “dirty money”.

What punitive measures or other measures could be expected by the gambling operators breaching the money laundering legislation?

Among the significant amendments brought by Directive (EU) 2015/849 of the European Parliament and of the Council of 20 May 2015 on the prevention of the use of the financial system for the purposes of money laundering or terrorist financing, is the inclusion of istrative sanctions and measures, effective, proportionate and dissuasive, in the specific legislation in the domestic law.

In this context, the Law on anti-money laundering and countering the financing of terrorism, and for amending and supplementing some legislative acts aims to adjust the regime of the sanctions enforced for non-compliance with the duties arising from this legislative act to the gravity of the deeds perpetrated in the regulated industry.

In our opinion, this would also require more concurrent actions on the part of the authorities involved in the AML/CFT, such as prudent procedures for licensing and for the examination of the licensing process in the regulated industries, improvement and acceleration of the information exchange between the authorities and enhanced control procedures.

What do you expect from the domestic gambling operators for the implementation of the Law on anti-money laundering and countering the financing of terrorism transposing Directive (EU) 2015/849 into the Romanian legislation to be achieved under the best of ?

The main subject of debate at the most recent Egmont Group plenary was the importance of Public-Private Partnerships (PPP), understood not only in of ed investments, but also of provisions of a public quality service through an appropriate exchange of information under the law and the existence of an actual dialog between this Office and the representatives of the industry regarding the problems emerged and their potential solutions.

With regard to the cooperation with the private sector, let us not forget the importance of the steps meant to secure the understanding of a unitary application of the law, the organization of training seminars for the employees from this industry, the cooperation with the representatives of the associations and unions from this industry, all of which would secure the receipt/request by our institution of any such data/information as may be relevant for preventing money laundering/terrorist financing, etc.

In light of the above, we believe that periodic reunions with the representatives of the reporting entities are important given they would offer predictability with respect to their compliance actions of these entities, all the more so as a unitary procedure at the level of a regulated sector – such as the gambling sector – is necessary as it would allow identification of suspicious money laundering/ terrorist financing activities, a procedure that should not generate confusion or arbitrary, nor additional de facto workload at this Office.

To conclude, I would like to thank you for taking an interest in the activity of F.I.U. Romania as well as for giving me the opportunity to talk about the activity of this unit in your magazine.Președintele Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (O.N.P.C.S.B), domnul Daniel Staicu, a avut amabilitatea de a ne acorda un interviu în exclusivitate pentru a oferii cititorilor revistei Casino Inside mai multe informații despre modul în care transpunerea Directivei UE 2015/849 este făcută în legislația românească. Mai mult decât atât din acest interviu foarte interesant veți afla detalii despre stadiul procesului legislativ în care se află acest proiect de Lege, felul în care acest act normativ poate afecta activitatea de zi cu zi a companiilor din domeniul jocurilor de noroc sau felul în care industria noastră este percepută prin prisma gradului de risc privitor la măsurile de combatere şi prevenire a spălării banilor, și multe altele.

Daniel Staicu – Președintele Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor

Vă aflaţi la conducerea Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor de relativ puţin timp. Vă rugăm să ne spuneţi câteva cuvinte despre dumneavoastră şi background-ul profesional.

După absolvirea cursurilor Facultății de Drept din cadrul Academiei de Poliție ”Al.I. Cuza” în 1998, am activat ca investigator la nivelul unităților Poliției Române, unde am ocupat atât poziții de execuție cât și de management.

Experienţa mea provine din activitatea de peste 20 de ani, desfăşurată exclusiv în cadrul structurilor de specialitate competente cu investigarea fraudelor economice, exemplificând, fără a fi exhaustiv, evaziunea fiscală, fraudele de tip ”social engineering”, fraudele din sectorul bancar, al asigurărilor, al pieței de capital, bineînțeles spălarea banilor, dar și în domeniul investigațiilor financiare și al identificării și recuperării produsului infracțiunilor.

Activitatea profesională a fost încununată de ocuparea, în octombrie 2017, a funcției de Președinte al Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, Unitatea de Informaţii Financiare a României – F.I.U., aşa cum este cunoscută instituția la nivel internaţional. În această poziție sunt implicat în coordonarea activităților de analiză a riscului, analiza operațională și strategică și de supervizare a aplicării legii în domeniul AML/CFT și al regimului sancțiunilor internaționale, dar și în activități de reprezentare externă, participând la cele mai importante reuniuni în domeniu cum ar fi plenarele Grupului Egmont sau ale Comitetului Moneyval.

În prezent, exercit și mandatul de Preşedinte al Grupului Consultativ FIU.NET format la nivelul EUROPOL și al FIU-urilor din Uniunea Europeană și SEE şi activez in calitate de evaluator pe domeniul de aplicare a legii în cadrul Comitetului de Experți pentru Evaluarea Măsurilor de Combatere a Spălării Banilor și Finanțării Terorismului de la nivelul Consiliului Europei – Comitetul MONEYVAL.

Numirea dumneavoastră în funcţie a coincis cu obligativitatea implementării de către România a Directivei (UE) 2015/849. Această directivă a fost primită cu reticenţă de către mai toate ramurile economiei din ţara noastră pentru că ea implică eforturi mari din partea companiilor în ceea ce priveşte obligaţiile de raportare, măsuri de cunoaştere a clientelei (care de multe ori se bat cap în cap cu o altă Directivă Europeană – cea privind GDPR), dar şi în ceea ce priveşte acţiunile şi procesul de „păstrare a documentelor”. Care au fost principalele probleme întâlnite de instituţia dumneavoastră în demersul implementării directivei în cauză?

Având în vedere obligațiile care revin României ca urmare a angajamentelor asumate în cadrul Tratatului de Funcționare a Uniunii Europene, este obligatorie transpunerea în legislația internă a Directivei (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Directivei 2006/70/CE a Comisiei, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la data de 05 iunie 2015.

Înainte de preluarea funcției, termenul de transpunere a acestui act legislativ european expirase, însă implementarea prevederilor în legislația română a normei a reprezentat unul din obiectivele asumate de mine încă de la început.

În acest sens am avut consultări cu toți actorii implicați pentru a realiza o transpunere corectă și completă a normei. Totodată, pentru respectarea obligației de transparență am publicat pe site-ul Oficiului proiectul de lege pentru a fi consultat de părțile interesate.

Proiectul de lege care a fost aprobat de Guvernul României și trimis Parlamentului pentru dezbatere și aprobare, considerăm noi, întrunește toate cerințele impuse de norma europeană și în același timp, reprezintă o încercare de a găsi un echilibru între necesitatea unei mai bune securități pe de o parte și protecția drepturilor fundamentale și a libertăților economice, pe de altă parte.

Principalele provocări întâlnite în procesul de elaborare a acestui proiect au fost reprezentate de domeniul complex de reglementare, de multitudinea actorilor implicați, atât autorități cât și instituții private, societatea civilă și nu în ultimul rând de divergența de opinii între aceștia cu privire la prevederile ce urmau a fi normate.

În ce stadiu al procesului legislativ se află proiectul de Lege pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, privind transpunerea Directivei UE 2015/849? După adoptarea finală este prevăzută şi o perioadă de tranziţie? Ce alte detalii ar trebui să mai cunoaştem pentru a fi pregătiţi cum se cuvine pentru această lege?

În luna mai 2018, Guvernul României a adoptat “proiectul de Lege pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative” care a fost transmis Parlamentului României pentru dezbatere și aprobare.

După aprobarea în Senat, în luna octombrie 2018 Camera Deputaților, în calitate de for decizional, a aprobat în plen acest proiect şi l-a trimis Preşedintelui României, pentru promulgare. În luna noiembrie a fost depusă o sesizare de neconstituţionalitate a Legii, care a fost dezbătută de Curtea Constituţională a României în luna decembrie 2018.

Curtea Constituţională a României a constatat faptul că o sintagmă din cuprinsul Legii este neconstituțională iar celelalte dispoziții din Lege sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Decizia Curţii Constituţionale nr. 790/2018 a fost motivată și publicată în luna decembrie 2018, motiv pentru care Legea a fost retransmisă și s-a înregistrat din nou la Senat în anul 2019 (la nivelul comisiilor de specialitate) pentru reexaminare.

După cum se poate observa, procesul legislativ a fost unul lung, dificil şi anevoios dar avem convigerea că în această lună Legea pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, va fi pusă în acord cu prevederile Deciziei Curţii Constituţionale sens în care va fi retransmisă Preşedintelui României, pentru promulgare şi ulterior publicare în Monitorul Oficial al României.

Desigur, după adoptarea acestei legi şi publicarea în Monitorul Oficial al României, este prevăzută o perioadă de tranziţie de 120 de zile care va permite entităţilor raportoare, să adopte acele măsuri specifice domeniilor de activitate reglementate de actul normativ, pentru aplicarea procedurilor interne de cunoaştere a clientelei (KYC), evident fiind vorba de procesul de due diligence, pentru evaluarea sistemelor informatice existente la nivelul  companiilor, etc.

Aceste operaţiuni pot determina, de la caz la caz, şi actualizarea modelului de business, în funcţie de riscurile de spălare a banilor sau finanţare a terorismului identificate la nivelul categoriilor de entităţi raportoare, înţelegerea acestor riscuri precum şi adoptarea măsurilor de atenuare a lor de către entităţi.

Cum credeţi că va afecta Directiva UE 2015/849 operatorii de jocuri de noroc din ţara noastră? Ar trebui să fim îngrijoraţi? Credeţi că va fi afectată activitatea de zi cu zi a companiilor din domeniu?

Legea pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cuprinde o serie de obligaţii ce revin “furnizorilor de servicii de jocuri de noroc” așa cum este terminologia folosită, obligații ce însă nu ar trebui să ridice nicio problemă acestora prin prisma activităților desfășurate.

Aş dori să precizez că şi în actuala reglementare – este vorba de Legea nr.656/2002, sunt prevăzute astfel de obligaţii şi pe scurt ne referim la: raportarea tranzacţiilor suspecte sau a tranzacţiilor în numerar, identificarea clienţilor, păstrea documentelor, existenţa unei baze de date/registru privind înregistrarea clienţilor, monitorizarea clienţilor, etc.

Prin urmare, organizatorii de jocuri de noroc urmează să efectueze o analiză detaliată la nivelul activităţii lor pentru a identifica riscurile modelului de business (este vorba de riscurile de spălarea banilor/finațarea terorismului la care se pot expune) după care trebuie să adopte cele mai eficiente proceduri interne de cunoaştere a clientelei care să le permită îndeplinirea obligaţiilor legale menţionate mai sus.

Transpunerea Directivei UE 2015/849 în legislaţia naţională ameninţă să genereze mari dificultăţi  de ordin operaţional operatorilor de jocuri de noroc. Sunteţi de acord cu exceptarea anumitor tipuri de jocuri de noroc de la prevederile noii legi pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului? Vă rog să argumentaţi răspunsul.

Analizând textul Directivei UE 2015/849, respectiv recitalul nr. 21 din preambul, se observă că exceptarea anumitor categorii de raportori și ne referim aici strict la domeniul jocurilor de noroc, ca subiecţi ai legii de transpunere poate fi o opţiune şi nu o obligaţie pentru statul membru UE şi are în vedere rezultatul unei analize de risc la nivelul sectorului non-financiar, astfel ”ar trebui să se permită statelor membre să excepteze anumite servicii de jocuri de noroc de la unele sau de la toate cerințele stabilite prin prezenta directivă” dar ”utilizarea unei exceptări de către un stat membru ar trebui să fie luată în considerare numai în condiții strict limitate și justificate și în cazul în care riscul de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului este scăzut. Astfel de exceptări ar trebui să facă obiectul unei evaluări specifice a riscurilor care să țină seama, de asemenea, de gradul de vulnerabilitate al tranzacțiilor aplicabile”.

Din această perspectivă, aspectele tehnice legate de domeniul jocurilor de noroc, în multitudinea aspectelor sale, vor face și ele obiectul Evaluării Naţionale de Risc în domeniul spălării banilor şi finanţării terorismului (SB/FT) – (NRA România) care va fi realizată, sperăm în acest an, iar rezultatele acestei evaluări pot face obiectul unei analize comune – autorităţi şi asociaţii de profil, pentru a identifica cele mai bune soluţii care să asigure conformitatea deplină faţă de cerinţele legale.

Industria de jocuri de noroc din România este reprezentată de mai multe asociaţii de profil. Ați găsit sprijinul/dialogul necesar cu reprezentanţii industriei în aşa fel încât Directiva să fie transpusă cât mai eficient în legislaţia naţională?

Am anticipat într-un fel întrebarea dvs. şi vă dau exemplul de mai sus realizarea unei analize comune Oficiu – asociaţii de profil pentru a identifica cele mai bune soluţii/măsuri de reducere a riscurilor SB/FT în rândul organizatorilor de jocuri de noroc în funcţie de modelul de business: cazinouri, pariuri, slot-machines, loterii, etc.

De asemenea, noua legea prevede si obligaţii pentru autorităţi (un exemplu in acest sens este „emiterea de reglementări secundare specifice domeniilor de activitate, în funcţie de categoriile de entităţi raportoare”), sens în care un dialog permanent public-privat cu implicarea asociaţiilor de profil, aşa cum le denumiţi, este extrem de util şi necesar.

Mergând mai departe, reglarea/ajustarea mecanismului de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului are la bază atât ul autorităţilor de aplicare a legii (exemplu parchete) dar şi identificarea noilor tipologii/tendinţe în pieţele financiare/non-financiare, motiv pentru care existenţa unui dialog permanent cu reprezentanţii industriei va reprezenta un punct important în activitatea specifică unităţii de informaţii financiare.

Au existat cazuri aflate în vizorul ONPCSB în care să fie implicate companii care îşi desfăşoară activitatea în industria jocurilor de noroc din ţara noastră? Cum aţi caracteriza industria noastră prin prisma gradului de risc privitor la măsurile de combatere şi prevenire a spălării banilor?

În Raportul Comisiei Europene către Parlamentul European și Consiliu pe marginea evaluării riscurilor de spălare a banilor și finanțare a terorismului care afectează piața internă și are legătură cu activitățile criminale transfrontaliere, se menționează faptul că anumite servicii/produse oferite de industria jocurilor de noroc au risc semnificativ de spălare a banilor.

Această opinie a fost preluată din S.N.R.A. – Supra National Risk Assessement efectuată la nivelul Uniunii Europene, iar scopul acestei evaluări nu a fost unul de a judeca un sector în ansamblu, ci de a identifica circumstanțele în care serviciile și produsele pe care le furnizează ar putea fi abuzate în scopuri TF sau ML.

Prin urmare, în anumite perioade ale dezvoltării unei economii, segmentul jocurilor de noroc cum este și cel din România poate fi expus unui risc destul de mare de a fi folosit pentru plasarea de ”bani murdari”.

La ce măsuri punitive sau de altă natură se pot aştepta operatorii de jocuri care nu respectă legislaţia privitoare la spălarea banilor?

Una dintre modificările importante aduse de Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, vizează includerea în legislația specifică din dreptul intern a unor sancțiuni și măsuri istrative eficace, proporționale și disuasive.

În acest context,  Legea pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, vizează adaptarea regimului sancţionator pentru nerespectarea obligaţiilor ce decurg din acest act normativ, la gravitatea faptelor din domeniul reglementat.

În opinia noastră, acest lucru impune și o serie de alte acţiuni coordonate ale autorităţilor implicate în sistemul AML/CFT cum ar fi: proceduri prudente de acordare de licențe și de examinare a procesului de autorizare în domeniile reglementate, îmbunătățirea și accelerarea schimbului de informații între autorităţi, respectiv proceduri de control îmbunătățite.

Ce aşteptări aveţi de la operatorii de jocuri de noroc din ţara noastră astfel încât implementarea în practică a Legii pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului privind transpunerea Directivei UE 2015/849 să fie realizată în cele mai bune condiţii?

Tema principală de dezbatere abordată la ultima plenară a Grupului Egmont a fost aceea a importanței Parteneriatelor Public-Private (PPP), înțelese nu numai prin prisma realizării în comun a unei investiții dar și prin prisma furnizării unui serviciu public de calitate printr-un schimb adecvat, în condițiile legii, de informații dar și prin existența unui dialog real între Oficiu și reprezentanții industriei cu privire la problemele întâmpinate și posibilele soluții.

Pe dimensiunea cooperării cu sectorul privat, amintim importanţa demersurilor destinate înțelegerii aplicării unitare a legii, organizarea de seminarii de pregătire cu angajații din domeniu, cooperarea cu reprezentanţii asociaţiilor şi uniunilor de profil care să determine primirea/solicitarea de către instituţia noastră a datelor/informaţiilor în funcție de relevanța acestora pentru prevenirea spălării banilor/finanțării terorismului, etc.

În această lumină, apreciem ca fiind importante reuniunile periodice cu reprezentanţii entităţilor raportoare care să ofere predictibilitate în acţiunile de conformitate ale acestor entităţi, cu atât mai mult cu cât este necesară o procedură unitară la nivelul unui sector reglementat – aşa cum este sectorul jocurilor de noroc, care să permită identificarea activităţilor suspecte de spălare a banilor/ finanţare a terorismului, procedură care nu trebuie să genereze elemente de confuzie și arbitrar sau o încărcare suplimentară, de facto, a activității Oficiului.

În incheiere doresc să vă mulțumesc pentru interesul acordat activității F.I.U. România cât și pentru oportunitatea prezentarii acesteia în paginile revistei dumneavoastră.