Still in draft stage – this time AMLDÎn(că) stadiu de proiect – de data aceasta AMLD 6k3kj
By de Cosmina Simion and Andrei Cosma– NESTOR NESTOR DICULESCU KINGSTON PETERSEN 1u1t1f
We promised in the previous article that we were going to tell you more about the possible implications for the gambling industry determined by the implementation of the fourth EU Directive on money laundering (AMLD).
It seems however that we have been a little too optimistic and in the following paragraphs we will not have the opportunity to analyze the situation in concrete for a very obvious reason: AMLD has not been transposed into national legislation to the date of this article and the relevant normative act is still in draft stage.
From the beginning, we would like to state that in what follows we do not intend to detail the content of the obligations and provisions of the Draft law, but rather to signal a status quo. We cannot however ignore the fact that the new legislative framework regarding money laundering and terrorism financing will impose considerably higher standards to prevent this phenomenon.
With regard to the gambling sector, a first important modification is the expansion of the category of reporting entities. Thus, if under the current law (Law no. 656/2002), only casinos are explicitly included, the new legislation expands the scope to the common category, namely to the generic category of all “gambling services providers”. Furthermore, the Draft law expressly specifies that the norms apply both to traditional gambling operators as well as to online gambling operators.
At the same time, we cannot fail to notice the modifications regarding know-your-customer measures or those applicable to keeping documents. Under the future normative provisions, gambling operators will need to run the process of identification and knowledge of the players by reference to a multitude of criteria and risk factors, being also obliged to keep the documents and information obtained in this sense on paper and in digital format, in a form that is itted in judicial proceedings. Without dissecting the interpretation that can arise regarding these obligations, we can anticipate even now that the impact felt by operators will be a significant one.
Beyond the date that the Draft law will see the light of the Official Gazzette (it should be reminded that the deadline for transposing the Directive in national legislation was 26th of June 2017), a few substantial issues remain unclear. More specifically, by corroborating the provisions of the gambling legislation with those in the Draft law, it cannot be established with certainty if the new national law in the AML field will be applicable to non-resident online gambling operators that operate in Romania and offer services to local players on the basis of the license and authorization granted by the National Gambling Office (NOG) or if these non-resident gambling operators will be subject to the AML legislation in the country of their establishment only. This problem is not simply a theoretical issue, on the contrary, by reading the list published by NOG on their official internet page, one can notice that the overwhelming majority of the licensed operators is made up of nonresident entities.
With the desire to clarify this inconsistency, we looked for the official point of view of the regulatory authority, namely the National Office for Preventing and Combating Money Laundering (NOPCML). The position expressed during conferences as well as their written answers were, however, unclear and somewhat confusing, since NOPCML specified that the solution should be given by the NOG, as the authority that granted licenses to nonresident operators. Certainly, NOG’s powers cannot extend to issues regarding AML legislation, whose observance and interpretation are the responsibility of another regulatory authority, an aspect that NOG also confirmed.
It seems, however that subsequently, NOPCML identified an answer to our question, through the voice of Ms Steluța Oncică, who, during the last edition of the Reunion of Gambling Professionals organized on the 7th of December 2017, specified clearly and concisely that nonresident online gambling operators who benefit from a license and authorization from the NOG are not subject to the reporting obligations that will be imposed by the new national legislation in the AML field, but that they will report the necessary information and transactions to the relevant authority from their state of residence.
We hope that the above represents NOPCML’s point of view and we will not end up in a situation where, at the moment of implementation, non-resident operators licensed in Romania will learn that they still have reporting obligations also towards the Romanian State or, even worse, are sanctioned for non-compliance.
The situation of these operators is still uncertain under the current Law no. 656/2002 (which implemented the third directive in the anti-money laundering field). In this case, it appears once again that NOPCML’ opinion has changed during time. Initially, non-resident operators licensed in Romania have been imposed with the reporting obligations established by Law no. 656/2002, but subsequently, the authority’s opinion has changed and they represented that the Romanian legislation in this field is not applicable for this category of operators.
The sequence of official and unofficial interpretations, expressed either in writing or publicly during conferences is difficult to follow even for us. From a regulatory perspective, there are no risks for these operators since they opted to over-report, even though (apparently) this was not necessary…or was it?
The implementation process seems to be far from being over, and the Draft law may still suffer amendments. Regarding certain estimates made by NOPCML representatives, the Draft law will enter into force in February 2018, but the secondary legislation is yet to be expected at the earliest at the end of next year.
Place your bets!de Cosmina Simion și Andrei Cosma– NESTOR NESTOR DICULESCU KINGSTON PETERSEN
Vă promiteam în articolul anterior că urmează să vă povestim despre posibilele implicații pentru industria de jocuri de noroc determinate de implementarea celei de-a patra Directive Europene în domeniul combaterii spălării banilor (AMLD).
Se pare însă că am fost puțin prea optimiști și în rândurile următoare nu avem ocazia de a analiza lucrurile în concret pentru un motiv cât se poate de franc: AMLD nu a fost nici până la data redactării prezentului transpusă în legislația națională, iar actul normativ relevant se află în continuare în stadiul de proiect.
De la început, precizăm că în cele ce urmează nu ne propunem să detaliem conținutul obligațiilor și dispozițiilor prevăzute în Proiectul de lege, ci mai degrabă să semnalăm un status quo. Nu putem însă să ignorăm faptul că noul cadru legislativ privind combaterea spălării banilor și finanțării actelor de terorism va impune standarde considerabil mai ridicate pentru a preveni aceste fenomene.
În ceea ce privește sectorul de jocuri de noroc, o primă modificare importantă constă în extinderea categoriilor de entități raportoare. Astfel, dacă sub incidența actualei legi (Legea nr. 656/2002) intră în mod explicit doar cazinourile, noua legislație extinde sfera de aplicare la genul comun, respectiv la categoria generică a tuturor ”furnizorilor de servicii de jocuri de noroc”. În plus, Proiectul de lege specifică expres că normele se aplică atât operatorilor de jocuri de noroc tradiționale, cât și operatorilor de jocuri de noroc la distanta.
Totodată, nu putem să nu remarcăm modificările referitoare la măsurile de cunoaștere a clientelei sau păstrarea documentelor. Sub imperiul viitoarei reglementări, operatorii de jocuri de noroc vor fi nevoiți să deruleze procesul de identificare și cunoaștere a jucătorilor raportându-se la o multitudine de criterii și factori de risc, fiind de asemenea obligați să păstreze documentele și informațiile obținute în acest sens atât în format hârtie, cât și în format electronic, într-o formă isă în procedurile judiciare. Fără a diseca interpretările ce se pot naște în legătură cu aceste obligații, putem încă de pe acum să anticipăm că impactul resimțit de operatori va fi unul semnificativ.
Dincolo de data la care Proiectul de lege va ”vedea lumina Monitorului Oficial” (reamintim că termenul limită pentru transpunerea Directivei în legislația națională a fost 26 iunie 2017), câteva aspecte de fond sunt deja neclare. Mai exact, coroborând dispozițiile din legislația de jocuri de noroc cu cele din Proiectul de lege nu se poate stabili în mod cert dacă noile reglementări naționale în domeniul AML se vor aplica și organizatorilor de jocuri de noroc la distanță nerezidenți care însă activează în România și oferă servicii jucătorilor locali în baza licenței și autorizației acordate de ONJN sau dacă aceștia se vor supune legislației AML din statul în care sunt stabiliți. Această problemă nu este una pur teoretică, ci, din contră, lecturând lista publicată de ONJN pe pagina oficială de internet, observăm că majoritatea covârșitoare a operatorilor licențiați este formată din entități nerezidente.
În dorința de a clarifica această inconsecvență, am solicitat punctul de vedere oficial al autorității de reglementare, respectiv Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB). Pozițiile exprimate atât în cadrul unor conferințe, cât și prin răspunsuri scrise au fost însă neclare, ONPCSB specificând chiar că soluția ar trebui oferită de ONJN, în calitate de autoritate ce a acordat licențele operatorilor nerezidenți. Desigur, competențele ONJN nu se pot extinde pe o problematică referitoare la legislația AML a cărei respectare și interpretare se află în sarcina altei autorități, aspect de altfel confirmat de către ONJN.
Se pare însă că ulterior ONPCSB a identificat un răspuns la întrebarea noastră prin vocea doamnei Steluța Oncică, care, în cadrul ultimei ediții a ReUniunii Profesioniștilor din Gambling organizată la data de 7 decembrie 2017 a specificat clar și concis că operatorii de jocuri de noroc la distanță nerezidenți ce beneficiază de licență și autorizație de la ONJN nu se supun obligațiilor de raportare ce vor fi impuse de noua legislație națională în domeniul AML, ci vor raporta informațiile și tranzacțiile necesare către autoritatea de profil din statul de reședință.
Sperăm că acesta reprezintă punctul de vedere al ONPCSB și nu vom ajunge ca la momentul implementării legii, odată adoptată, operatorii nerezidenți, dar licențiați în România să afle că au în continuare obligații de raportare și către Statul Român sau, mai grav, să fie sancționați pentru nerespectarea acestora.
Rămâne însă incertă situația acestor operatori în baza actualei Legi nr. 656/2002 (ce a implementat directiva a treia în domeniul combaterii spălării banilor). În acest caz, opinia ONPCSB pare din nou că a variat în timp. Inițial, operatorilor nerezidenți, dar licențiați în România le-au fost imputate obligațiile de raportare stabilite de Legea nr. 656/2002, însă ulterior opinia autorității s-a schimbat, dânșii opinând că legislația română nu li se aplică în acest domeniu.
Succesiunea interpretărilor oficiale sau nu, exprimate în scris sau public în cadrul conferințelor, este dificil de urmărit chiar și pentru noi. Riscurile din perspectiva reglementării nu există pentru operatori în acest caz, dat fiind că aceștia au ales să supra-raporteze, deși (cel puțin aparent) nu era necesar…sau era?
Procesul de implementare (din nou) pare să fie departe de final, iar Proiectul de lege poate suferi în continuare modificări. Potrivit unor estimări din partea reprezentanților ONPCSB, Proiectul de lege va intra în vigoare în Februarie 2018, însă regulamentul de aplicare se lasă așteptat cel puțin până la finalul anului viitor.
Faceți jocurile!3
