LIBERACE – THE POWER OF MUSICLIBERACE – PUTEREA MUZICII 61676w

6y934

“Liberace is an iconic part of Las Vegas entertainment history and he was known as a kind and generous soul” said Jack Rappaport, board chairman of Liberace Foundation.

  Wladziu Valentino Liberace (16 May 1919 in West Allis, Wisconsin, USA – 4 February 1987), better known by the stage name Liberace, was an American entertainer (singer / pianist / actor). He was performing from 1938 until 1986. He released several recordings through Columbia Records (later on Dot and through direct television advertising) and sold over 2,000,000 records in 1953 alone. Liberace’s highly colored style of piano playing was characterized by some critics as fluid and lyrical but technically careless.

  Early career

American pianist. Born to Polish and Italian immigrants, he appeared as a soloist with the Chicago Symphony Orchestra at age 16. He began giving concerts in flamboyant costumes with ornate pianos and candelabra, and though he occasionally performed with symphony orchestras, he built his career playing primarily popular music (commercially oriented music principally intended to be received and appreciated by a wide audience, generally in literate, technologically advanced societies dominated by urban culture).

  For a while, he played piano along with a phonograph record player on stage. The gimmick helped gain him attention. He also added interaction with the audience—taking requests, talking with the patrons, making jokes, giving lessons to chosen audience . He also began to pay greater attention to such details as staging, lighting, and presentation. The transformation to entertainer was driven by Liberace’s desire to connect directly with his audiences, and secondarily from the reality of the difficult competition in the classical piano world.

 In 1944, he made his first appearances in Las Vegas, which later became his principal venue. He was playing at the best clubs, finally appearing at the celebrated Persian Room in 1945.

 During this time, Liberace worked to refine his act. He added the candelabrum as a trademark, having long been inspired by a similar prop in the 1945 film A Song to .He adopted „Liberace” as his stage name. He wore white tie and tails for better visibility in large halls. Besides clubs and occasional work as an accompanist and rehearsal pianist, Liberace played for private parties. By 1947, he was billing himself as „Liberace—the most amazing piano virtuoso of the present day”.

 Liberace created a very successful publicity machine which helped rocket him to stardom. In 1950 he performed for music-loving President Harry S. Truman in the East Room of the White House. Despite his success in the supper-club circuit, where he was often an intermission act, his ambition was to reach larger audiences as a headliner and a television, movie, and recording star. Liberace began to expand his act and made it more extravagant, with more costumes and a larger ing cast. His large-scale Las Vegas act became his hallmark, expanding his fan base, and making him wealthy.

 By 1955, he was making $50,000 per week at the Riviera Hotel and Casino in Las Vegas and had over 200 official fan clubs with a quarter of a million member fans. He was making over $1 million per year from public appearances, and millions from television. Liberace was frequently covered by the major magazines and he became a pop culture superstar, but he also became the butt of jokes by comedians and the public.

 The Liberace Show

 The fifteen-minute network television program, The Liberace Show, began on July 1, 1952, but did not lead to a regular network series. Liberace began each show in the same way, then mixed production numbers with chat, and signed off each broadcast softly singing „I’ll Be Seeing You”, which he made his theme song. His musical selections were broad, including classics, show tunes, film melodies, Latin rhythms, ethnic songs, and boogie-woogie. The show was so popular with his mostly female television audience that he drew over 30 million viewers at any one time and received 10,000 fan letters per week.

  CareerHeights: Las Vegas, records and films.

 Liberace returned to Las Vegas, and, upping the glamor and glitz, he took on the sobriquet „Mr. Showmanship”. As his act swelled with spectacle, he famously stated, „I’m a one-man Disneyland.” The costumes became more exotic (ostrich feathers, mink, capes and huge rings), entrances and exits more elaborate (chauffeured onstage in a Rolls-Royce or dropped in on a wire like Peter Pan), choreography more complex (involving chorus girls, cars, and animals), and the novelty acts especially talented, with juvenile acts including Australian singer Jamie Redfern and Canadian banjo player Scotty Plummer. Barbra Streisand was his most notable new adult act, early in her career.

 Liberace’s energy and commercial ambitions took him in many directions. He owned an antiques store in Beverly Hills, California, and a restaurant in Las Vegas for many years. He even published cookbooks, the most famous of these being Liberace Cooks, co-authored by cookbook guru Carol Truax, which included „Liberace Lasagna” and „Liberace Sticky Buns.”

 Throughout the 1970s and early 1980s, Liberace’s live shows were major box office attractions at the Las Vegas Hilton and Lake Tahoe, where he would earn $300,000 a week.

  Liberace received a star on the Hollywood Walk of Fame in 1960 for his contributions to the television industry. Television specials were made from Liberace’s show at the Las Vegas Hilton in 1978 and 1979 which were broadcast on CBS. Also, Liberace played in Hollywood movies like: Sincerely Yours (1955) or When the Boys Meet the Girls (1965).

 The huge success of Liberace’s syndicated television show was the main impetus behind his record sales. From 1947 to 1951, he produced about 10 disks. By 1954, it jumped to nearly 70. He released several recordings through Columbia Records including Liberace by Candlelight (later on Dot and through direct television advertising) and sold over 400,000 albums by mid-1954. His most popular single was „Ave Maria”, selling over 300,000 copies.

 His albums included standards of the time, such as „Hello, Dolly!”, and also included his versions of works from Chopin and other classical greats. In his life he received six gold records.

 Because Liberace never publicly acknowledged he was gay, confusion over his true sexuality was further muddled in the public’s mind by his public friendships and romantic links with women. In a 2011 interview, actress and close friend Betty White stated that Liberace was, indeed, gay and that she often served as a „beard” to counter rumors of the musician’s homosexuality.

 Final performance and his death

 Liberace’s final stage performance was at New York’s Radio City Music Hall on November 2, 1986;it was his 18th show in 21 days, and the series grossed $2.5 million. His final television appearance was on Christmas Day that same year on The Oprah Winfrey Show, which was videotaped a month earlier.

 Liberace died of cytomegalovirus (CMV) pneumonia. He was 67 years old. Darden Asbury Pyron writes that Liberace had been „HIV-positive and symptomatic” from 1985 until his death. How and when Liberace became HIV positive has never been made public.

  Liberace Museum

 Liberace himself opened the museum on April 15, 1979. His brother George became the director. The museum was part of the Liberace Plaza, where his restaurant was also located. The museum had two buildings: The Jewelry and Costume Gallery, and the other building where the pianos and cars were showcased. The Tivoli Gardens Restaurant still exists without Liberace’s name, and is privately owned. The Liberace Museum is now located in Paradise, Nevada in the Las Vegas Valley. It housed many stage costumes, cars, jewelry, lavishly decorated pianos and numerous citations for philanthropic acts that belonged to the Liberace.

 As of December 2013, the Liberace Foundation was exhibiting Liberace’s collection at the Cosmopolitan of Las Vegas, in an exhibition titled „Too Much of a Good Thing is Wonderful: Liberace and the Art of Costume.”

  In 2013, was launched „Behind the Candelabra”, a biographic TV movie about Liberace’s life. This movie was directed by Steven Soderbergh and the main roles are played by Michael Douglas and Matt Damon. For this movie Michael Douglas received an Emmy Award.

“Liberace este o parte reprezentativă din istoria divertismentului din Las Vegas și a fost cunoscut ca fiind un suflet bun și generos” spune Jack Rappaport, președintele comitetului de directori al fundației Liberace Foundation.

 Wladziu Valentino Liberace (născut în 16 Mai 1919 din West Allis, Wisconsin, USA – decedat în 4 Februarie 1987), cunoscut mai degrabă cu numele său de scenă Liberace, a fost un performer american (cântăreț / pianist / actor). Acesta a susținut spectacole din anul 1938 până în 1986. A scos mai multe înregistrări la Columbia Records  și a vândut peste 2.000.000 de albume, numai în anul 1953. Stilul foarte colorat în care Liberace cânta la pian a fost caracterizat de unii critici ca fiind fluid și liric, dar neglijent din punct de vedere tehnic.

 Începutul de carieră

Născut dintr-un emigrant polonez și unul italian, acesta a apărut ca solist la Orchestra Simfonică din Chicago, la vârsta de 16 ani. Acesta a început să ofere spectacole clienților cu piane ornate și candelabre, și deși ocazional cânta în orchestra simfonică, el și-a construit cariera cântând în special muzică cu priză la public (în general comercială, a cărei intenție era să fie apreciată de o audiență numeroasă, în general literată, în societăți avansate tehnologic dominate de cultura urbană).

 Pentru un timp, acesta a cântat la pian pe scenă, acompaniat de un fonograf. Această imagine l-a ajutat să atragă atenția. Apoi a adăugat interacțiunea cu publicul – primind dedicații, discutând cu audiența, făcând glume, oferind lecții unor membrii din audiență aleși de el. A început, de asemenea, să acorde mai multă atenție unor detalii precum așezarea în scenă, lumini și prezentare. Transformarea în om de divertisment a venit în urma dorinței lui Liberace de a se conecta direct cu publicul, și apoi datorită competiției acerbe din lumea pianului clasic. 

În 1944, acesta a avut primele apariții în Las Vegas, care mai târziu a devenit principalul lui loc de acțiune. El cânta în cele mai bune cluburi, apărând în cele din urmă și la vestitul Persian Room, în 1945.

În această perioadă, Liberace a lucrat la desăvârșirea spectacolului său. El a adăugat candelabrul ca și marcă de recognoscibilitate, fiind inspirat de o recuzită similară din filmul A Song to din 1945. Acesta a adoptat ca nume de scenă „Liberace”. Purta cravată și frac alb pentru o vizibilitate crescută în sălile mari. În afară de cluburi și munca sa ocazională ca pianist de repetiții și acompaniator, Liberace cânta și la petreceri private. În 1947, acesta se prezenta „Liberace – cel mai uimitor virtuos pianist al prezentului”.

 Liberace a creat un sistem publicitar de succes care l-a ajutat să ajungă o stea. În 1950 acesta cânta pentru Președintele Harry S. Truman în camera East Room din incinta Casei Albe. În ciuda succesului său din circuitul de super cluburi, unde adesea momentul său era ținut în pauze, ambiția sa era să ajungă la audiențe mai mari ca și cap de afiș într-un film, la TV, un star al înregistrărilor. Liberace a început să-și extindă spectacolul, făcându-l mai extravagant, cu mai multe costume și personal mai numeros. Spectacolul său maiestous din Las Vegas a devenit cartea sa de vizită, i-a mărit baza de fani și l-a făcut bogat.

În 1955, acesta câștiga 50.000$ pe săptămână la Riviera Hotel and Casino din Las Vegas și avea peste 200 de fan cluburi oficiale cu aproape un sfert de milion de fani. Acesta făcea peste 1 milion de dolari anual din apariții publice, și milioane din apariții televizate. Liberace era adesea subiectul preferat al majorității revistelor și a devenit un superstar al culturii pop, dar și ținta ridiculizării pentru comedianți și public. 

The Liberace Show 732m50

Programul de televiziune de cincispezece minute, The Liberace Show,  a început la 1 Iulie 1952, dar nu s-a concretizat într-un serial regulat. Liberace începea fiecare spectacol la fel, apoi amesteca numerele cu discuții, și încheia fiecare transmisie gentil cu „I’ll Be Seeing You”, care era cântecul său tematic. Selecțiile sale muzicale erau variate, precum muzică clasică, melodii de spectacol, melodii din filme, ritmuri latine, cântece etnice, și boogie-woogie. Emisiunea era atât de populară printre audiența de sex feminin a televiziunii încât atrăgea peste 30 de milioane de telespectatori odată și primea peste 10.000 de scrisori de la fanele sale pe săptămână.

 Puncte culminante din carieră: Las Vegas, dicuri audio și filme.

Liberace s-a întors în Las Vegas și, ridicând nivelul strălucirii și al vrajei, a preluat porecla „Mr. Showmanship”. Cum spectacolul său abunda cu solicitări, acesta a făcut o declarație care urma să devină faimoasă, „I’m a one-man Disneyland.” Costumele au devenit mai exotice (pene de struț, blăni de nurcă, pelerine și inele imense), intrările și ieșirile erau mai elaborate (își făcea apariția într-un Rolls-Royce sau apărea zburând prin aer ca Peter Pan), coregrafia era mai complexă (implica fete de cor, mașini și animale), avea numere noi cu talente deosebite, și numere pentru copii precum cele ale cântărețului australian Jamie Redfern și ale cântărețului canadian la banjo Scotty Plummer. Barbra Streisand a fost cea mai notabilă noutate adusă de acesta, pe când ea era la început de carieră.

Energia lui Liberace și ambițiile sale comerciale l-au purtat în multe direcții. Acesta a deținut timp de mulți ani un magazin de antichități în Beverly Hills, California, și un restaurant în Las Vegas. A publicat chiar și cărți de bucate, cea mai faimoasă dintre acestea fiind Liberace Cooks, co-autorul acesteia fiind gurul cărților de bucate Carol Truax, care conținea rețete precum „Liberace Lasagna” și „Liberace Sticky Buns.”

În timpul anilor 1970 și 1980, show-urile live ale lui Liberace erau atracții majore în box office-ul lui Las Vegas Hilton și Lake Tahoe, de unde acesta câștiga 300.000$ pe săptămână.

 A primit o stea pe Aleea Celebrităților din Hollywood în 1960 pentru contribuțiile sale din industria de televiziune. Spectacolul lui Liberace ținut la Las Vegas Hilton între anii 1978 şi 1979, a fost obiectul unor emisiuni speciale de televiziune care au fost difuzate de CBS. De asemenea, Liberace a jucat în filme la Hollywood precum: Sincerely Yours (1955) sau When the Boys Meet the Girls (1965).

 Succesul imens al show-ului de televiziune al lui Liberace a fost impulsul principal din spatele recordului său de vânzări. Din 1947 până în 1951, el a produs aproximativ 10 discuri. În 1954, acestea au sărit la aproape 70. El a lansat mai multe înregistrări la Columbia Records inclusiv Liberace by Candlelight şi până la mijlocul anului 1954, acesta vânduse peste 400.000 de albume. Cel mai popular single al său a fost „Ave Maria”, cu peste 300.000 de exemplare vândute.

Albumele lui includeau melodiile de succes ale perioadei, cum ar fi „Hello, Dolly!” şi, de asemenea, versiunile lui după lucrări de Chopin şi alți mari clasici. În timpul vieţii sale, a primit șase discuri de aur.

Pentru că Liberace nu a recunoscut niciodată public că era homosexual, confuzia privind înclinațiile sale sexuale adevărate au fost și mai mult accentuate în mintea publicului de prieteniile sale publice şi legăturile romantice cu femei. Într-un interviu din 2011, Betty White, actriţă şi prietenă apropiată a acestuia a declarat că Liberace era, într-adevăr, homosexual, şi că ea ar fi servit deseori drept „paravan” pentru a contracara zvonurile privind homosexualitatea muzicianului.

Ultimul spectacol și moartea

Ultima reprezentație a lui Liberace a fost la New York Radio City Music Hall pe 2 noiembrie 1986; era cel de-al 18-lea spectacol al său în 21 de zile, şi serialul a avut încasări de 2,5 milioane de dolari. Ultima lui apariţie la televiziune a fost în ziua de Crăciun a aceluiaşi an, la The Oprah Winfrey Show, care fusese înregistrat pe casetă video cu o lună mai devreme.

Liberace a murit de pneumonie cu citomegalovirus (CMV). El avea 67 de ani. Darden Asbury Pyron scrie că din 1985 și până la moartea sa, Liberace era „HIV-pozitiv şi simptomatic”. Cum şi când a devenit Liberace HIV pozitiv nu a fost făcut public.

 Muzeul Liberace

 Liberace însuşi a deschis Muzeul pe 15 aprilie 1979. Fratele său, George a devenit director. Muzeul făcea parte din Plaza Liberace, unde se afla și restaurantul. Muzeul avea două clădiri: Bijuterii şi Galerie de Costume, dar şi alte construcții unde erau prezentate piane şi maşini. Restaurantul Grădinile Tivoli încă există, fără numele lui Liberace, şi este în proprietate privată. Muzeul Liberace este acum situat în Paradise, Nevada, Las Vegas Valley. Acesta a găzduit multe costume de scenă, mașini, bijuterii, piane şi numeroase documente privind actele filantropice care i-au aparţinut lui Liberace.

În decembrie 2013, Fundaţia Liberace a prezentat colecția lui Liberace la Cosmopolitan of Las Vegas, într-o expoziţie intitulată „Prea Mult Bine Este Minunat: Liberace şi Arta Costumației.”

 În 2013, s-a lansat „În Spatele Candelabrului”, un film TV biografic despre viața lui Liberace. Acest film a fost regizat de Steven Soderbergh şi rolurile principale sunt jucate de Michael Douglas şi Matt Damon. Pentru acest film Michael Douglas a primit un premiu Emmy.