marți, 23 aprilie 2013

How to play poker – technical (3)Cum se joacă poker – termeni tehnici (3) 3u6f2e

It is good as from time to time to remind those that already know, but also to provide a base of information for the profanes or new entries in a field so dynamic as poker, that is why, our magazine is offering in this edition a short and useful „refresh” for the betting used in this game. 6o634k

Other rules

Public cardrooms have additional rules designed to speed up play, earn revenue for the casino (such as the „rake”), improve security and discourage cheating.

Forced bets

All poker games require some forced bets to create an initial stake for the players to contest, as well as an initial cost of being dealt each hand for one or more players. The requirements for forced bets, and the betting limits of the game (see below) are collectively called the game’s betting structure.

Ante

An ante is a forced bet in which all players put an equal amount of money or chips into the pot before the deal begins. Often this is either a single unit (a one-value or the smallest value in play) or some other small amount; a proportion such as a half or a quarter of the minimum bet is also common. An ante paid by every player ensures that a player who folds every round will lose money (though slowly), thus providing all players with an incentive, however small, to play the hand rather than toss it in when the opening bet reaches them.

Antes are the most common forced bet in draw poker and stud poker but are uncommon in games featuring blind bets. However, some tournament formats of games featuring blinds impose an ante to discourage extremely tight play. Antes encourage players to play more loosely by lowering the cost of staying in the hand (calling) relative to the current pot size, offering better pot odds. With antes, more players stay in the hand, which increases pot size and makes for more interesting play. This is considered important to ensure good ratings for televised tournament final. Most televised high stakes cash games also use both blinds and antes. Televised cash games usually have one of the players pay for everyone, normally the dealer, to accelerate play. If there are six players for example, the dealer would toss six times the ante into the pot, paying for each person.

In live cash games where the acting dealer changes each turn, it is not uncommon for the players to agree that the dealer (or some other position relative to the button) provides the ante for each player. This simplifies betting, but causes minor inequities if other players come and go or miss their turn to deal. During such times, the player can be given a special button indicating the need to pay an ante to the pot (known as „posting”; see below) upon their return. Some cardrooms eliminate these inequities by always dealing all players into every hand whether they are present or not. In such cases casino staff (or neighboring players under staff supervision) will be expected to post antes and fold hands on behalf of absent players as necessary.

Blinds

A blind bet or just blind is a forced bet placed into the pot by one or more players before the deal begins, in a way that simulates bets made during play. The most common use of blinds as a betting structure calls for two blinds: the player after the dealer blinds about half of what would be a normal bet, and the next player blinds what would be a whole bet. This two-blind structure, sometimes with antes, is the dominating structure of play for community card poker games such as Texas hold-em. Sometimes only one blind is used (often informally as a „price of winning” the previous hand), and sometimes three are used (this is sometimes seen in Omaha). In the case of three blinds (usually one quarter, one quarter, and half a normal bet amount), the first blind goes „on the button”, that is, is paid by the dealer.

For example, in a $2–4 limit game, the first player to the dealer’s left (who, if not for the blinds, would be the first to act) posts a small blind of $1, and the next player in turn posts a big blind of $2. After the cards are dealt, play begins with the next player in turn (third from the dealer), who must either call $2, raise, or fold. When the betting returns to the player who blinded $1, he must equal the bet facing him (toward which he may count his $1), raise, or fold. If there have been no raises when action first gets to the big blind (that is, the bet amount facing him is just the amount of the big blind he posted), the big blind has the ability to raise or check. This right to raise (called the option) occurs only once: as with any raise, if his raise is now called by every player, the first betting round closes as usual.

Similarly to a missed ante, a missed blind due to the player’s temporary absence (i.e. for drinks or a restroom break) can be denoted by use of a special button. Upon the player’s return, they must pay the applicable blind to the pot for the next hand they will participate in. The need for this rule is eliminated in casinos that deal in absent players as described above. Also the rule is for temporary absences only; if a player leaves the table permanently, special rules govern the asg of blinds and button.

In some fixed-limit and spread-limit games, especially if three blinds are used, the big blind amount may be less than the normal betting minimum. Players acting after a sub-minimum blind have the right to call the blind as it is, even though it is less than the amount they would be required to bet, or they may raise the amount needed to bring the current bet up to the normal minimum, called completing the bet. For example, a limit game with a $5 minimum bet on the first round might have blinds of $1 and $2. Players acting after the blind may either call the $2, or raise to $5. After the bet is raised to $5, the next raise must be to $10 in accordance with the normal limits.

To be continuedEste bine ca din când în când să le reamintim celor care deja stiu, dar în același timp, să le oferim începătorilor sau noilor inițiați,  baza de informaţii pentru un domeniu atât de dinamic precum pokerul, de aceea revista noastră oferă și în această ediție o continuare utilă la procesul de „reîmprospătare” a termenilor de pariere ai acestui joc.

Alte reguli

Camerele de jocuri cu cărți au reguli în plus, create pentru a mări viteza de joc, a câștiga venituri pentru cazinou (cum ar fi „rake”), pentru îmbunătățirea securității și descurajarea trișatului.

Pariuri obligatorii

Toate jocurile de poker implică unele pariuri obligatorii pentru a crea o miză iniţială ce urmează a fi disputată de jucători, precum şi un cost iniţial pentru împărțirea fiecărei mâini unuia sau mai multor jucători. Pariurile obligatorii şi limitele de pariere ale unui joc (vezi mai jos) sunt denumite colectiv structura de pariere a jocului.

Pariul Ante

Un pariu ante este un pariu obligatoriu, la care toţi jucătorii pun în pot o sumă egală de bani sau de jetoane înainte de a se începe împărțirea cărților. Adesea, acesta reprezintă fie o singură unitate (o singură valoare sau cea mai mică valoare din joc) sau o altă valoare mică; o proporţie precum o jumătate sau un sfert din pariul minim este, de asemenea, des întâlnită. Un pariu ante plătit de către fiecare jucător, se asigură de faptul că un jucător care joacă fold la fiecare rundă va pierde bani (deşi încet), oferind astfel tuturor jucătorilor un stimulent, chiar dacă unul mic, de a juca mâna mai degrabă decât să o arunce, atunci când pariul de deschidere ajunge la aceștia.

Pariurile ante sunt cele mai des întâlnite pariuri obligatorii din draw poker și stud poker, dar sunt mai puţin frecvente în jocuri cu pariuri blind. Cu toate acestea, unele formate de turnee de jocuri cu blind-uri impun un pariu ante pentru a descuraja un joc extrem de cumpătat. Ante-urile încurajează jucătorii să joace mai relaxat prin reducerea costurilor de a rămâne în joc (calling) în raport cu mărimea potului curent, oferind şanse mai bune la pot. Cu pariurile ante, rămân în joc mai mulţi jucători, lucru care creşte mărimea potului şi face jocul mai interesant. Asigurarea unui rating bun pentru finala televizată a unui turneu este considerată un lucru important. Majoritatea jocurilor cash cu mize mari (high stakes) folosesc atât blind-urile cât şi ante-urile. Pentru a accelera viteza, jocurile cash televizate preferă, de obicei, ca unul dintre jucători să plătească pentru toată lumea, de obicei dealer-ul. Dacă există şase jucători, de exemplu, dealerul va arunca ante-ul în pot de şase ori, plătind pentru fiecare persoană.

În jocurile live cash unde dealerul activ se modifică la fiecare mână, este un lucru obişnuit ca jucătorii să fie de acord ca dealerul (sau o altă poziţie faţă de buton) să pună pariul ante pentru fiecare jucător. Acest lucru simplifică parierea, dar cauzează inechități minore, în cazul în care intră, ies sau își pierd rândul de a fi dealer. În aceste situații, jucătorii pot avea un buton special, care va indica necesitatea plătirii unui pariu ante în pot (lucru cunoscut sub numele de „posting”; vezi mai jos) la întoarcerea lor. Unele camere de jocuri cu cărți elimină aceste inechități incluzând întotdeauna toţi jucătorii în fiecare mână, chiar dacă aceștia sunt prezenți sau nu. În astfel de cazuri, personalul cazinoului (sau jucătorii vecini supravegheați de personal) vor plasa pariul ante şi vor juca fold în numele jucătorilor absenți după cum este necesar.

Pariul Blind

Un pariu blind sau simplu un blind este un pariu obligatoriu pus în pot de unul sau mai mulți jucători înainte de împărțirea cărților, într-un mod ce simulează pariurile făcute în timpul jocului. Cea mai des utilizată structură de pariere cu blind-uri implică două tipuri de blind-uri: jucătorul după ce dealerul pune un blind de aproximativ jumătate din ceea ce ar fi un pariu normal, iar următorul jucător pune un blind ce ar reprezenta un pariu întreg. Această structură de două-blind-uri, uneori cu ante, este structura dominantă de joc pentru jocurile de poker cu cărți comune, de tip Texas Hold-em. Uneori se folosește un singur blind, (numit adesea mai informal „preţul câştigului” în mâna anterioară), iar uneori, sunt folosite trei (acest lucru este întâlnit uneori în Omaha). În cazul în care se folosesc trei blind-uri (de obicei, de un sfert, un sfert şi jumătate din suma unui pariu normal), primul blind este „pe buton”, adică, este plătit de către dealer.

De exemplu, în cazul unei limite de joc de 2–4$, primul jucător de la stânga dealerului (care, dacă nu ar fi blind-urile, ar fi primul care ar trebui să acţioneze) pune un blind mic (small blind) de 1$, iar următorul jucător pune la rândul său un blind mare (big blind) de 2$. După ce cărţile sunt împărţite, jocul începe cu următorul jucător la rând (al treilea de la dealer), care trebuie să joace call, raise sau fold la cei 2$. Atunci când pariul revine la jucătorul care a pus blind-ul de 1$, acesta trebuie să egaleze pariul cu care se confruntă (el putând include blind-ul de 1$), sau să joace fie raise fie fold. Dacă până când acțiunea ajunge la jucătorul care a pus blind-ul mare nu a existat nici un raise (adică, suma cu care se confruntă acesta este doar suma blind-ului mare pusă de el), blind-ul mare are posibilitatea de a juca raise sau check. Acest drept de raise (numit opţiunea) apare numai o dată: cu orice raise, dacă acest raise este acum jucat call de fiecare jucător, prima rundă de pariere se închide ca de obicei.

Ca și în cazul unui pariu ante ratat, un blind pierdut din cauza absenţei temporare a unui jucător (de exemplu o pauză pentru băuturi sau pentru toaletă) poate fi notată prin utilizarea unui buton special. La întoarcerea jucătorului, acesta trebuie să plătescă blind-ul aplicabil în pot pentru următoarea mână și va participa la joc. Nevoia aceastei reguli este eliminată în cazinouri, care împart cărțile  în absența jucătorului descris mai sus. De asemenea, regula se aplică numai în cazul absenţelor temporare. Dacă un jucător părăseşte masa definitiv, există reguli speciale care reglementează atribuirea de blind-uri şi butonul.

În unele jocuri cu limită fixă și limită extinsă, mai ales dacă sunt utilizate trei blind-uri, suma mare a unui blind poate fi mai puţin decât minimul de pariere normal. Jucătorii care acţionează după un blind sub-minim au dreptul să joace call la blind, aşa cum este acesta, chiar dacă este mai puţin decât suma care ar fi necesară pentru a paria sau pot juca raise, ridicând suma la cea necesară pentru a aduce pariul curent la un minim normal, lucru numit completarea pariului. De exemplu, o limită de joc cu un pariu de minim 5$ în prima rundă ar putea avea blind de 1 şi 2$. Jucătorii care acţionează după blind pot juca un call la 2 $, sau pot juca raise și astfel să ridice suma la 5$. După ce pariul este ridicat la 5$, următorul raise trebuie să fie de 10$ în conformitate cu limitele normale.

va continua





Author: Editor

Share This Post On

Submit a Comment Anulează răspunsul x3n25

Adresa ta de email nu va fi publicată.