Noile instrucțiuni ONJN în domeniul AML – Ce presupun practic? (Partea II) 2du1n

În articolul precedent am analizat una dintre obligațiile impuse prin Ordinul Președintelui ONJN nr. 370/2021 pentru aprobarea Instrucțiunilor privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului în domeniul jocurilor de noroc (în continuare Instrucțiunile AML), respectiv cerințele privind instruirea și trainingul angajaților. 1t4g1u
În acest articol voi analiza succint o altă obligație impusă prin Instrucțiunile AML respectiv obligația de păstrare a documentelor. Această obligație ar putea genera o problematică cel puțin interesantă, care poate trece neobservată la o citire de ansamblu a acestui nou act normativ adoptat de ONJN.
În concret, art. 25 alin. (3) din Instrucțiunile AML prevede că ”păstrarea documentelor și a înregistrărilor se realizează, cu respectarea prevederilor art. 21 din Legea nr. 129/2019, într-o formă isă în procedurile judiciare, urmând ca acestea să fie furnizate autorităților competente, la cerere.”
Conținutul obligației pare extrem de clar, documentele și înregistrările obținute în aplicarea Instrucțiunilor AML trebuie păstrate într-o formă isă în procedurile judiciare. Dar ce înseamnă de fapt „is în procedurile judiciare”?
Pentru a încerca să identificăm un posibil răspuns la această întrebare, ne raportăm în primul rând la Codul de Procedură Civilă (”C”) pentru că acesta configurează cadrul de drept comun pentru o varietate de proceduri judiciare/litigii (și nu obligatoriu doar litigii civile).
Articolul 150 C prevede următorul regim în legătură cu documentele/înscrisurile care sunt folosite într-un litigiu: „(1)La fiecare exemplar al cererii se vor alătura copii de pe înscrisurile de care partea înţelege a se folosi în proces. (2) Copiile vor fi certificate de parte pentru conformitate cu originalul.”
Textul de lege de mai sus impune o formalitate bine-cunoscută în practica instanțelor de judecată, respectiv aceea că documentele depuse în instanță (i.e. într-o procedură judiciară) nu pot fi simple copii, ci copii certificate pentru conformitate cu originalul (denumirea consacrată în practică fiind copii conforme cu originalul).

Noile instrucțiuni ONJN în domeniul AML
Aplicând aceste reguli în contextul Instrucțiunilor AML, s-ar putea considera că documentele obținute de organizatorii de jocuri de noroc în aplicarea legislației AML trebuie să fie păstrate drept copii conforme cu originalul (pentru că altfel există riscul să nu fie ise în procedurile judiciare). În sensul acestei interpretări, spre exemplu, copiile după documentele de identitate păstrate de operator ca urmare a aplicării procesului de cunoaștere a clientelei impus de Instrucțiunile AML ar trebui păstrate drept copii conforme cu originalul, nu doar copii simple.
O asemenea formalitate poate genera dificultăți în anumite ipoteze pentru că pentru a face această atestare a conformării cu originalul, operatorul în cauză trebuie teoretic să fi analizat/cercetat originalul documentului respectiv.
Desigur, este posibil ca ONJN/ONPCSB să interpreteze această obligație într-o manieră mai flexibilă și de aceea ar fi binevenit ca autoritățile să clarifice cât mai curând posibil acest aspect.
Faceți jocurile!