Promovarea activităților de jocuri de noroc 485v5l
de Teodora Luca, Avocat definitiv, Cabinet de Avocat Luca Mihai Cătălin 5i3z4c
Din martie 2020, pandemia COVID-19 a avut un impact semnificativ și asupra industriei jocurilor de noroc, în condițiile în care activitățile de jocuri de noroc tradiționale au fost suspendate succesiv, pentru perioade importante. 2x6f58
Modificarea obiceiurilor de consum generate de epidemia de COVID 19 și creșterea preferințelor pentru serviciile online s-a accelerat în 2020 în probabil toate piețele relevante, odată cu creșterea tipului de utilizare a computerelor, smartphone-uri sau tabletelor.
Această modificare a obiceiurilor de consum s-a manifestat și pe piața din România, creșterea preferinței pentru jocurile de noroc online fiind însoțită de o creștere a vizibilității acestor activități, urmare a acțiunilor publicitare tot mai prezente atât în mediul audio-vizual, cât și online sau outdoor.
Citeste si „SANCȚIUNILE PENTRU NEPLATA TAXEI DE LICENȚĂ CLASA A II-A”
Potrivit unui studiu cu privire la impactul publicității activităților de jocuri de noroc asupra consumatorilor în cursul anului 2020, publicat în luna iunie 2021 și realizat la comanda Gambling Commision (autoritatea de reglementare din Marea Britanie):
- Publicitatea și activitățile asociate sponsorizărilor, realizate de companiile de jocuri de noroc ajung pe scară largă și în mod frecvent la consumatori, 6 din 10 respondenți confirmând că văd reclame sau sponsorizări de jocuri de noroc cel puțin o dată pe săptămână;
- În timp ce acțiunile de promovare asociate sponsorizărilor și publicitatea tradițională (TV, ziare, outdoor) au fost văzute de toate grupele de vârstă, publicitatea online este mai probabil să fie văzută de adulții mai tineri;
- Puțin peste o treime dintre jucătorii activi în ultimele 12 luni au susținut că au fost convinși să cheltuiască bani pentru o activitate de jocuri de noroc, prin publicitate pe care o văză în ultimele 12 luni.
- Aproximativ unul din șase adulți urmăresc companiile de jocuri de noroc pe social media. Cei mai mulți dintre ei sunt bărbați, cu vârste cuprinse între 18 și 44 de ani și jucători de cel puțin patru săptămâni.
Pe durata primului lockdown internațional, Betting and Gaming Council a impus renunțarea la publicitatea TV pentru jocuri de noroc și aplicarea unor măsuri mai exigente cu privire la restricționarea accesului publicului sub 18 ani la materialele de promovare a jocurilor de noroc difuzate online. În același timp, operatorii de jocuri de noroc online au fost obligați să nu aplice ofertele de oferire a bonusurilor sau promoțiile clienților cu privire la care există suspiciuni de risc cu privire la dezvoltarea dependenței de jocuri de noroc.
În timp ce în unele state europene restricții cu privire la de promovare a jocurilor de noroc au fost aplicate imediat, în altele, printre care și România, publicitatea jocurilor de noroc a devenit tot mai prezentă, suscitând în spațiul public discuții despre nevoia ca autoritatea să intervină mai ferm în limitarea acesteia sau în a proteja categoriile vulnerabile.
În cuprinsul legislației privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, reglementarea acțiunilor publicitare și de promovare este mai degrabă formală, accentul nefiind pus pe conținutul materialelor.
Publicitatea este permisă tuturor societăților care dețin licența de organizare și autorizația de exploatare a jocurilor de noroc.
În cuprinsul materialelor publicitare și a celor de promovare, este obligatorie afișarea numărului de licență, a logo-ului ONJN și a interdicției aplicabile minorilor.
Deși insuficient reglementat, textul de lege impune companiilor ca în realizarea campaniilor publicitare să aibă în vedere și principiile expuse în cuprinsul art. 10 alin. 3 din OUG 77/2009.
Dintre principiile enunțate de dispozițiile art. 10 alin. 3 din Ordonanță, în opinia noastră, cele care ar putea intra sub incidența art. 12 sunt, cele privitoare la interdicția minorilor de a participa la astfel de activități, precum și cele referitoare la desfășurarea responsabilă a jocurilor de noroc (înțeleasă, în acest context, drept necesitatea de a asigura protecția jucătorilor vulnerabili împotriva dependenței de jocurile de noroc).
În lipsa unor criterii exacte în cuprinsul legislației naționale, pe baza cărora să se definească în mod concret obligația companiilor, dispoziția nu poate avea decât caracter de recomandare, nefiind permisă sancționarea acestora.
A asigura protecția eficientă a minorilor față de o activitate care le este interzisă nu se rezumă la simpla expunere a interdicției de participare pe materialele de promovare, ci implică fie ajustarea conținutului acestora astfel încât să nu trezească interesul acestora, fie transmiterea acestora numai în spații ori în intervale orare în care accesul minorilor la materialul publicitar este restricționat. În același timp, nu s-ar putea aprecia că se asigură o protecție adecvată consumatorului dependent, câtă vreme promovarea este concentrată pe premiile, bonusurile sau jackpoturile oferite.
Potrivit Recomandării din 2014 a Comisiei Europene privind principiile pentru protecția consumatorilor și a utilizatorilor de servicii de jocuri de noroc online și pentru împiedicarea accesului minorilor la jocurile de noroc online, comunicările comerciale nu ar trebui:
– să facă afirmații nefondate cu privire la șansele de câștig sau profitul la care jucătorii se pot aștepta în urma practicării jocurilor de noroc;
– să sugereze că aptitudinile pot să influențeze rezultatele unui joc, atunci când nu este cazul;
– să exercite presiuni pentru a practica jocuri de noroc sau să denigreze persoanele care se abțin de la practicarea jocurilor de noroc prin alegerea unui anumit moment sau loc sau prin natura comunicării comerciale;
– să prezinte jocurile de noroc ca activități atractive din punct de vedere social sau să conțină afirmații ale unor personalități recunoscute sau persoane celebre care sugerează că jocurile de noroc contribuie la succesul social;
– să sugereze că jocurile de noroc pot fi o soluție la problemele sociale, profesionale sau personale;
– să sugereze că jocurile de noroc pot fi o alternativă la un loc de muncă, o soluție la problemele financiare sau o formă de investiții financiare.
În același timp, comunicările comerciale nu ar trebui:
- să exploateze lipsa de experiență sau de informații a minorilor
- să utilizeze imaginile unor minori sau ale unor persoane tinere sau campanii care să fie atractive pentru minori
- să fie atractive pentru minori sau persoane tinere prin aceea că reflectă cultura tinerilor sau asociază jocurile de noroc cu aceasta
- să sugereze că participarea la jocurile de noroc marchează tranziția de la adolescență la vârsta adultă.
La o primă vedere, intervenția legiuitorului din 2018 a fost determinată de nevoia de creștere a nivelului de protecție asigurat destinatarilor mesajelor publicitare, art. 7 alin. 4 din O.U.G. 77/2009 reglementând în mod expres interdicția de afișare a valorii premiilor, sau a bunurilor acordate cu titlul de bonus, promoție sau jackpot.
Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc a confirmat că interdicția se aplică numai în ceea ce privește acțiunile publicitare ale organizatorilor de jocuri de noroc tradiționale și se referă numai la spațiile vitrate ale locațiilor specializate.
Urmare a acestei interpretări a autorității, cu excepția bonusurilor, care nu pot fi promovate decât pe pagina proprie sau pe paginile de internet ale afiliaților, campaniile promoționale sau premiile acordate în afara activității obișnuite pot fi promovate prin orice mijloace, fără restricție.
Interpretarea pare a fi mai permisivă decât cea care rezultă din analiza dispozițiilor art. 12 raportate la art. 10 alin. 3 din O.U.G. 77/2009, stabilind totodată un regim discriminatoriu între diferite tipuri de activități.
În mod sigur, un rol important în reglementarea comunicărilor publice legată de activitatea de jocuri de noroc revine autorităților, însă nu poate fi ignorat nici rolul operatorilor în stabilirea unui mediu sănătos și durabil pentru desfășurarea activității.
